Cristina Spiroiu este medic primar endocrinologie, supraspecializarea diabet zaharat, nutriţie, boli metabolice, în cadrul Secţiei Endocrinologice de la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central "Dr. Carol Davila".

"Organismul va fi puternic dacă mâncăm sănătos. Ar trebui să păstrăm bunele obiceiuri de a mânca fructe şi legume, proteine de bună calitate - cum sunt cele din brânză, ouă, carne, peşte. Dulciurile şi făinoasele, care conţin multe calorii şi puţine elemente nutritive valoroase, ar trebui să fie limitate. Legumele şi fructele sunt bogate în vitamine, iar vitamina C conferă o oarecare protecţie în faţa infecţiilor virale. Vitamina D, necesară pentru un răspuns imun sănătos, nu se găseşte în cantităţi semnificative în alimente, iar rezervele obţinute prin expunere la soare sunt de obicei la nivel redus la începutul primăverii. De aceea, ar trebui să luăm vitamina D, mai ales dacă nu am făcut acest lucru pe timpul iernii", a explicat medicul pentru AGERPRES.

În opinia sa, alcoolul ar trebui consumat "cu măsură" iar în această perioadă fumătorii ar trebuie să se gândească la abandonarea fumatului, întrucât este un factor de risc pentru infecţia cu coronavirus.

"Alcoolul ar trebui consumat cu măsură. De altfel, consumat de unul singur, fără prieteni, îşi pierde mult din farmec. Chiar dacă nu e ceva legat de mâncare, ar fi un moment bun ca fumătorii să se gândească la abandonarea fumatului, căci este un factor de risc pentru infecţia cu coronavirus, printre altele", spune medicul.

Potrivit acesteia, raţia calorică ar trebui redusă cu aproximativ o cincime, adică porţiile ar trebui să fie cu 20% mai mici pentru o persoană care stă în casă.

"O persoană care stă în casă consumă aproximativ 25 kcal/kg de greutate corporală. Faţă de consumul caloric al unui om cu activitate fizică medie (aproximativ 30 kcal/kg), diferenţa e mai mică de 20%. Prin urmare, raţia calorică ar trebui redusă cu aproximativ o cincime, adică porţiile ar trebui să fie cu 20% mai mici. Asta e teoria, dar sunt multe aspecte particulare. Oamenii foarte activi, care anterior efectuau muncă fizică sau mergeau peste 10 km/zi, probabil că vor avea probleme mai mari în păstrarea greutăţii dacă stau în casă şi nu micşorează porţiile. Pe de altă parte, cei cu muncă sedentară şi care îşi petreceau cea mai mare parte a timpului liber pe canapea, în faţa televizorului, nu vor sesiza o mare schimbare. Partea bună e că cei activi vor fi mai motivaţi să facă mişcare acasă sau să iasă să facă sport, pentru că acest tip de activitate e încă permis, chiar dacă parcurile sunt închise şi sălile de sport s-au închis şi ele de câteva săptămâni. Consumul caloric în cursul efortului fizic nu este foarte mare, de ordinul a 200-400 kcal pentru 30 de minute, dar este suficient pentru a reface echilibrul. Din fericire, consumul de energie este proporţional cu foamea, aşa că organismul se autoreglează. Dacă stai, nu ţi se face foame. Dar ţi se face uneori poftă, din păcate", mai explică Spiroiu.

Ea adaugă că în condiţii de stres, unii oameni dezvoltă tulburări de comportament alimentar şi au tendinţa de a mânca în exces - de obicei alimente care le fac plăcere, precum dulciuri, chipsuri, alune şi alte lucruri bune de ronţăit - nu de foame, ci pentru a se "recompensa sau consola".

"Când bucuriile obişnuite ale vieţii devin inaccesibile, bucuria unui desert apetisant este foarte la îndemână", susţine medicul.

Pentru a nu se îngrăşa, persoanele care stau în casă pot reduce aportul de calorii, iar ciorbele şi supele ar trebui să nu lipsească din meniu.

"Putem reduce aportul de calorii micşorând porţiile şi mâncând exact ce obişnuiam să mâncăm înainte. Pentru cei care mâncau pe fugă semipreparate sau alimente procesate din magazine, faptul că au mai mult timp liber e o oportunitate pentru a găti singuri. Mâncarea gătită în casă e mai săracă în calorii şi mai sănătoasă. Ciorbele şi supele ar trebui să nu lipsească din meniu. Au calitatea de a conţine semnificativ mai puţine calorii faţă de felul principal, iar prin volumul mare păcălesc corpul şi induc mai repede saţietatea, adică ne săturăm mai uşor", menţionează medicul.

Totodată, nelipsite ar trebui să fie şi salatele şi fructele, sărace în calorii, dar bogate în vitamine şi minerale.

"Ar mai fi de ajutor să ne căutam endorfinele - hormonii care produc fericirea - nu în ceva de mâncare, ci în activităţi care ne fac plăcere. În ultimă instanţă, câteva kilograme în plus nu sunt o tragedie. Pentru a ieşi cu bine dintr-o încercare grea, e chiar un preţ rezonabil. La urma urmei, e important să rămânem sănătoşi şi să îi avem în continuare pe cei dragi alături", arată Cristina Spiroiu.

În cazul mâncatului la serviciu, medicul recomandă ceva uşor, în condiţii igienice.

"Greu de zis (mâncatul afară - n.r.), nu cred că există vreo reţetă. Cam ce mâncăm de obicei. Dacă mergem la muncă, chiar nu e nicio diferenţă. Dacă ne luăm ceva de mâncare la lucru, ar trebui să fie uşor de mâncat, în condiţii igienice. Dar dacă ne gândim ce mâncăm când o să ieşim afară de tot - adică atunci când momentul va fi depăşit -, probabil că vom face toţi un mare chef!", mai spune medicul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.