Dr Laura Zarafin, medic primar ATI de la Spitalul Clinic Colentina, spital care tratează pacienți COVID de la începutul pandemiei, a realizat un rezumat cu cele mai importante informații despre prevenția, dar și tratamentul pacienților cu COVID-19. Iată ce scrie ea: 

„1) PREVENȚIA - cel mai important aspect din medicină, indiferent de boală, valabilă și pentru infecția cu SARS – CoV -  2 

- purtarea măștilor în spații închise,
- distanțarea fizică și socializarea in grupuri restrânse de cunoscuți,
- igiena riguroasă a mâinilor,
- aerisirea încăperilor și dotarea spațiilor de lucru cu aparate de climatizare ce aduc aer proaspăt de afară, eventual care au și filtre HEPA,
- Vaccinurile - chiar dacă eficiența lor nu este atât de mare în ce privește infectarea, vaccinurile COVID-19 se pare că reduc riscul de spitalizare, de boală severă și de deces. În orice caz, trebuie să luăm în calcul că vaccinurile existente au fost imaginate și testate pe varianta originală a virusului, iar acum variantele aflate în circulație au câteva mutații la nivelul zonei "spike" - cea prin care virusul se atașează de receptorul ACE 2 de la suprafața celulelor. De asemenea trebuie să luăm în considerație și faptul că imunitatea generată de vaccin poate diminua în timp, ca și în cazul vaccinurilor gripale.

Există o categorie de oameni rezistenți la infecția cu SARS – CoV - 2 și se inițiază studii ale genomului acestora în ideea descoperirii de noi vaccinuri sau terapii. 

2) INFECTAREA 

Odată infectat, poți fi asimptomatic/ pauci simptomatic sau poți dezvolta simptomatologie ușoară, medie sau severă. 

Doar 3-7% dintre cei infectați fac forma critică de boală COVID-19 și ajung în ATI. 

COVID-19 sever are 2 etape 

--1) prima etapă - cea a invaziei virale, când virusul pătrunde și se înmulțește în organism la persoanele care nu se apără bine cu sistemul imunitar nespecific sau / și care produc puțin interferon. 

Este faza în care se administrează anticorpii monoclonali sau diverse substanțe antivirale (cele administrate până acum nu erau "specifice" pentru SARS – CoV - 2, arbidolul se administrează ca antiviral în Rusia de decenii, Remdesivirul a fost folisit demult în tratamentul hepatitei cu virus C și anti Ebola, favipiravirul, etc) 

Antiviralele noi sunt - molnupiravir - aprobat recent în UK cu eficacitate de 50% 

 - paxlovid - un amestec de două antivirale - recent aprobat de FDA-ul american care se pare că are o eficiență de 89% în ceea ce privește spitalizarea și decesul 

--2) A doua etapă - cunoscută drept furtuna citokinică - este etapa în care mediatorii inflamației, produși de propriul organism al pacienților, ca reacție la prezența virusului, afectează plămânul, dar și vasele din alte zone ale organismului, se produce un tip de afectare pulmonară ce implică nu numai un proces de inflamație alveolară, ci și de inflamație a endoteliului vascular (endotelită) cu crearea de cheaguri (trombi) fie în vasele mari, fie la nivelul capilarelor pulmonare și nu numai (acest fenomen există la unii pacienți și la nivelul vaselor cerebrale, renale sau coronare). Trombembolismul pulmonar / microtrombozele diseminate dau cel mai evident tablou clinic, pacientul nu mai poate respira, simte că "nu are aer", saturația în oxigen în sângele periferic începe să scadă. 

În această etapă, cea de inflamație scăpată de sub control, se administrează ** antiinflamatorii steroidiene (dexametazonă sau solumedrol), 

** antireceptori de interleukina 6 (tocilizumab) sau antireceptor de interleukină 1 (anakinra), care au o oarecare eficacitate, dar mult mai mică decât s-a sperat inițial. Mare ATENȚIE la dozele de tocilizumab sau anakinra administrate, care pot da imunosupresie la organismele cu imunitate afectată deja de virus și astfel pot apare suprainfecțiile cu germeni diverși. 

** anticoagulant (în doză profilactică la cei fără factori de risc suplimentari pentru tromboze sau în doză terapeutică la pacienții cu comorbidități asociate ce cresc riscul de tromboze) și antiagregant plachetar (la cei cu anumite afecțiuni în antecedente care necesită antiagregare). 

** Antibioticele se administrează la cei la care, pe fondul imunosupresiei date de virus, apar suprainfecții bacteriene. În ATI antibioticele se dau inițial cu spectru larg, apoi în funcție de rezultatul de la examenul bacteriologic cu antibiogramă. 

** OXIGENOTERAPIA - este esențială și salvatoare în unele cazuri. În orice caz, saturația în oxigen nu trebuie să scadă sub 90- 88%, se practică oxigenoterapia pe narine, pe mască simplă, pe mască cu rezervor sau cu un aparat special ce eliberează oxigen cu fluxuri mari sau, când nici așa saturația nu crește, se apelează la ventilație mecanică non-invazivă și, în final, la intubație și ventilație mecanică invazivă. 

Afectarea pulmonară din COVID- 19 nu este o pneumonie „obișnuită”, este bilaterală, apar imagini specifice la CT-ul pulmonar, cu plămâni „albi”, există tromboze de multe ori în vasele mari și/ sau în vasele mici pulmonare. Așa se explică de ce, în ultimele stadii, la cei cu afectare pulmonară importantă, nici cu parametri ventilatori maximali și nici cu administrarea de oxigen în concentrații de 90-100%, chiar atunci când plămânii au încă o complianță bună și volumul curent (volumul de amestec de aer și oxigen introdus in plămân este normal) nu mai reușim oxigenarea corectă, ulterior apărând și creșterea valorilor de CO2 din sânge. 

Nu există niciun tratament „miraculos” la momentul acesta pentru COVID. 

Momentul administrării anticorpilor monoclonali este crucial, șansele de salvare a pacientului cresc dacă aceștia sunt administrați cât mai repede, în primele 1-3 zile de la infectare.

Antiviralul produs de Pfizer este o altă speranță, este însă scump și abia a primit aprobare de la FDA. După ce va fi folosit pe mii/ sute de mii de infectați vom vedea dacă se va păstra eficacitatea sa de 89% care este dată acum de studiile disponibile. 

Deocamdată dispunem de vaccinuri (sunt peste 7 miliarde de doze de vaccin administrate), chiar dacă au fost create pentru varianta inițială, se pare că au eficiență în prevenirea formelor critice de boală și a deceselor. Vom vedea pe noile variante dacă va fi necesară updatarea vaccinurilor sau dacă vor apărea noi vaccinuri”, a detaliat dr Laura Zarafin, medic primar Terapie Intensivă, de la Spitalul Clinic Colentina din București. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.