Mâncatul târziu, impact major asupra foamei și arderilor. Care este ora recomandată pentru cină

mancatul tarziu impact major asupra foamei. FOTO: Freepik @rawpixel
Mâncatul târziu poate avea un impact major asupra senzației de foame, a arderii calorilor, dar și a depozitelor de grăsime. Care este ora recomandată pentru cină.

Specialiștii în nutriție și boli metabolice sunt printre cei care recomandă pe lângă dieta sănătoasă și o anumită igienă în alimentație, concret respectarea unor anumite ore în care să poată fi luată masa în așa fel încât să nu aibă efecte nedorite asupra organismului. Însă nu întotdeauna și reușim acest lucru, mai ales în cazul în care lucrăm în ture, inclusiv în tură de noapte.

Vezi și: De ce să nu mănânci noaptea. Care sunt riscurile la care te expui

Un studiu recent sugerează însă că a mânca mai târziu în timpul zilei poate avea un impact direct asupra reglării greutății corporale în trei moduri ”cheie”: prin numărul de calorii arse, prin nivelul de foame și prin modul în care sunt stocate grăsimile.

”Am vrut să testăm mecanismele care ar putea explica de ce mâncatul târziu crește riscul de obezitate. Cercetările anterioare efectuate de noi și de alții au arătat că mâncatul la ore târzii este asociat cu un risc crescut de obezitate, cu creșterea grăsimii corporale și cu o scădere în greutate fără succes. Am vrut să înțelegem de ce”, a explicat dr. Frank  Scheer, autorul studiului, citat de Science Alert.

La respectiva cercetare au participat un grup de 16 persoane, cu un indice de masa corporală (IMC) aflat la intervalul de supraponderabilitate sau obezitate, fiecare dintre participanți fiind supus la două experimente diferite, cu o durată de 6 zile.

Astfel, la unul dintre experimente, participanții au avut de respectat un program strict, cu trei mese pe zi la orele obișnuite (9:00, 13:00 și 18:00), în timp ce la al doilea experiment au fost modificate orele, cu ”micul dejun” la ora 13:00 și cina la ora 21:00.

Prin intermediul probelor de sânge, dar și al sondajului la care au fost supuși participanții, au putut fi trase o serie de observații.

Astfel, în cazul celui de-al doilea experiment, cu orele de masă mai târzii, nivelul leptinei - hormonul care ne anunță sațietatea - a fost mai scăzut pe parcursul a 24 de ore, fapt care a indicat faptul că aceștia s-au simțit mai înfometați, dar și că arderea caloriilor a fost într-un ritm mai lent.

De asemenea, testele au arătat că expresia genetică a țesutului adipos a crescut procesul de adipogeneză, care construiește țesuturile adipoase, și a scăzut procesul de lipoliză, care descompune grăsimile.

O concluzie importantă a acest studiu este că mâncatul mai devreme în timpul zilei poate avea un impact asupra celor trei factori cheie care echilibrează energia, precum și asupra riscului de obezitate care rezultă dintr-un aport caloric prea mare pentru un consum energetic redus. Iar acest lucru poate fi de mare ajutor pentru persoanele care vor să scadă în greutate, pe lângă dieta și activitatea fizică.

De altfel,este cunoscut faptul că IMC mare, deci și obezitatea, precum și lipsa de activitate fizică, sunt printre factorii de risc pentru apariția bolilor de inimă, metabolice și chiar cancer, un motiv în plus de a ne revizui stilul e viață astfel încât să evităm, pe cat posibil, să ajungem în aceste situații.

Vezi și: TOP 4 factori de risc pentru apariția cancerului. Medic: Locurile 3 și 4, o SURPRIZĂ

Postul intermitent și contraindicațiile sale. Cine trebuie să îl evite

Postul parțial, Intermittent Fasting, se definește prin mese mai rare, adică renunțarea fie la micul dejun, fie la cină, fiind alternate perioadele de post negru cu cele de alimentație normală.

Însă oricât pare de accesibil postul intermitent, sunt persoane cărora nu le este indicat, printre acestea numărându-se diabeticii sau femeile însărcinate ori care alăptează.

”Postul intermitent face ca nivelul de glucoză din sânge să scadă și lipoliza (oxidarea acizilor grași) să crească semnificativ în primele 24 de ore, ceea ce ajută organismul să descompună grăsimile stocate”, susține nutriționistul Patricia Bannan, citat de EatThis.

De altfel, acesta este și motivul pentru care postul intermitent are o serie de contraindicații

Probleme cu somnul

Un somn bun în fiecare noapte este esențial pentru recuperarea în urma unor exerciții fizice, pentru susținerea funcției cerebrale și chiar pentru o stare de bine, din punct de vedere emoțional. Astfel, adormitul flămând se poate transpune în adevărare provocări pentru organism în a-și găsi relaxarea și starea de somnolență, deoarece acest lucru face creierul să fie în alertă, deci corpul se simte neliniștit.

Tulburări de alimentație

Potrivit Academiei de Nutriție și Dietetică, ”tulburările alimentare sunt folosite pentru a descrie o serie de comportamente alimentare neregulate care pot sau nu să justifice un diagnostic de tulburare alimentară specifică”, iar postul intermitent înseamnă exact alternarea între perioadele de post și cele de alimentație normală, deci o presiune asupra persoanei respective. Citește mai departe AICI.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
pixel