Job-ul te omoară? Stresul, lipsa de autonomie pot duce la depresie și deces
22 mai, 23:33
Ați auzit vreodată pe cineva plângându-se că jobul îl omoară? Un unele cazuri pare să fie adevărat, arată un studiu, care constată că stresul și lipsa de autonomie a angajaților sunt cei mai periculoși factori. Iar pandemia de COVID-19 pune și mai mult gaz pe foc.
Orele prea lungi de muncă pot duce la stres, iar din cauza lui apar numeroase boli

Un nou studiu arată că sănătatea noastră și mortalitatea au o puternică legătură cu latura mentală, mai precis cu autonomia pe care o avem la locul de muncă, cu volumul de muncă, cu cerințele impuse și cu capacitatea cognitivă de a le face față.

„Atunci când cerințele de la locul de muncă sunt mai mari decât controlul oferit de job sau capacitatea unei persoane de a face față acestor cerințe, există o deteriorare a sănătății mintale a acesteia și, în consecință, o probabilitate crescută de deces”, a declarat Erik Gonzalez-Mulé, profesor asistent de comportament organizațional și resurse umane la Școala de Business Kelley, autorul principal al lucrării.

„Am examinat modul în care controlul la locul de muncă - sau gradul de autonomie a angajaților la locul de muncă - și capacitatea cognitivă - sau capacitatea oamenilor de a învăța și rezolva problemele - influențează modul în care factorii de stres de la muncă, cum ar fi presiunea sau volumul de muncă, afectează sănătatea mentală și fizică și, în cele din urmă, moartea”, a detaliat el. „Am descoperit că factorii de stres legați de muncă sunt mai susceptibili să provoace depresie și deces ca rezultat al locurilor de muncă în care angajații au un control mic sau pentru persoanele cu capacitate cognitivă mai scăzută”.

Pandemia de COVID-19 pune și mai mult gaz pe foc

Pe de altă parte, Gonzalez-Mulé și coautorul său, Bethany Cockburn, profesor asistent de management la Universitatea din Illinois, au constatat că cerințele la locul de muncă au dus la o mai bună sănătate fizică și o probabilitate mai mică de deces atunci când sunt asociate cu mai mare control al responsabilităților.

„Credem că acest lucru se datorează faptului că un control al jobului și capacitatea cognitivă acționează ca resurse care ajută oamenii să facă față factorilor de stres legați de muncă”, a spus Gonzalez-Mulé. „Controlul permite oamenilor să-și stabilească propriile programe și să acorde prioritate muncii într-un mod care îi ajută să își atingă obiectivele, în timp ce persoanele care sunt mai inteligente sunt mai capabile să se adapteze la cerințele unui loc de muncă stresant și să găsească modalități prin care pot face față stresului. "

Studiul, "Acest loc de muncă (literalmente) mă ucide” („This Job Is (Literally) Killing Me: A Moderated-Mediated Model Linking Work Characteristics to Mortality”), apare (link direct) în numărul actual al Revistei de psihologie aplicată. Este o continuare a cercetării anterioare a echipei, publicată în 2017, care a fost primul studiu în managementul și psihologia aplicată care examina relația dintre caracteristicile postului și mortalitatea.

Cercetătorii au folosit date de la 3.148 de rezidenți din Wisconsin care au participat la un sondaj reprezentativ longitudinal la nivel național, din sondajul național în SUA al clasei mijlocii. Dintre eșantion, 211 de participanți au murit în timpul studiului care a durat 20 de ani.

„Managerii ar trebui să ofere angajaților care au job-uri solicitante mai mult control și acolo unde este imposibil să o facă, o reducere proporțională a cerințelor. De exemplu, permițând angajaților să își stabilească propriile obiective sau să decidă cum să își facă munca, sau reducerea orele de lucru, ar putea îmbunătăți sănătatea”, a spus Gonzalez-Mulé. 

"Organizațiile ar trebui să selecteze oameni cu o capacitate cognitivă înaltă pentru locuri de muncă solicitante. Prin aceasta, ei vor beneficia de performanța crescută asociată cu angajați mai inteligenți, având în același timp o forță de muncă mai sănătoasă”.

„COVID-19 ar putea cauza mai multe probleme de sănătate mintală, de aceea este deosebit de important ca munca să nu agraveze aceste probleme”, a spus Gonzalez-Mulé. 

„Aceasta include gestionarea și poate reducerea cerințelor pentru angajați, fiind conștienți că de fapt capacitatea cognitivă a angajaților de a face față cererilor și asigurarea autonomiei lor sunt chiar mai importante decât înainte de declanșarea pandemiei ", a conchis cercetătorul.


Ştiri Recomandate

Nelu Tătaru: 276 de copii până în 9 ani şi 495 de copii între 10-19 ani, infectați cu COVID-19
BETAHISTINUM - prospect
Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Crossuri parteneri