Tratamentul care îți protejează inima...
În anul 1963, medicina făcea un pas uriaș în tratarea bolilor hepatice. La Denver, în statul Colorado (SUA), chirurgul Thomas Starzl și echipa sa realizau primul transplant hepatic din lume. Acest moment avea să marcheze începutul unei noi ere în chirurgia de înaltă performanță. Totuși, era doar începutul unui drum lung și anevoios. Operațiile de transplant hepatic au fost mult timp considerate proceduri experimentale, realizate în condiții de pionierat și cu riscuri extreme.
Dificultatea majoră a intervenției și lipsa imunosupresoarelor eficiente făceau ca rata de supraviețuire să fie foarte scăzută. Totuși, perseverența și curajul echipelor medicale din SUA, Marea Britanie, Franța și Germania au împins granițele posibilului în medicină. În 1967, același Thomas Starzl reușea primul transplant de ficat cu supraviețuire, un succes care a alimentat speranțele și eforturile comunității medicale internaționale. Abia în 1983, în urma Conferinței de Consens de la National Institute of Health (NIH) din SUA, transplantul hepatic a fost recunoscut oficial ca metodă terapeutică.
România avea să intre pe acest drum ambițios abia la sfârșitul anilor ’80. Spitalul Fundeni din București, recunoscut pentru experiența sa vastă în tratamentul bolilor hepatice și pentru realizarea primului transplant renal în 1980 (prin echipa condusă de prof. Eugeniu Proca), a devenit centrul pregătirilor pentru transplantul hepatic. Cu o infrastructură adecvată și o echipă determinată, țara noastră a început să se alinieze marilor centre medicale ale lumii.
Punctul de cotitură a venit în anul 2000, când echipa coordonată de Acad. Prof. Dr. Irinel Popescu a reușit primul transplant hepatic în România, de la un donator decedat. Pacientul Gheorghe Penea a fost primul beneficiar al acestei intervenții salvatoare, iar succesul operației a marcat momentul în care transplantul de ficat a trecut, în România, de la stadiul de vis îndrăzneț la procedură de rutină.
Profesorul Irinel Popescu, medic primar chirurgie generală, doctor în Științe Medicale și coordonator al Centrului Integrat de Excelență în Boli Hepatice SANADOR, este considerat părintele transplantului hepatic românesc. Cu competențe vaste în chirurgie hepato-bilio-pancreatică, chirurgie esofagiană, oncologică, laparoscopică și robotică, el a contribuit decisiv la dezvoltarea acestei ramuri medicale de elită în România.
La 25 de ani de la primul succes românesc în transplantul hepatic, profesorul Irinel Popescu a adus un omagiu tuturor celor care au făcut posibil acest parcurs: echipelor medicale, cercetătorilor, pacienților și familiilor donatorilor. Ceea ce a început ca o luptă contra imposibilului a devenit astăzi o șansă reală la viață pentru mii de pacienți.
Transplantul hepatic nu mai este doar o procedură medicală de excepție, ci o dovadă că perseverența, știința și umanitatea pot salva vieți. România, prin efortul unor profesioniști vizionari, este astăzi parte din această poveste de succes.
"În transplantul de ficat avem supraviețuiri de peste 20 de ani. Este prima oară când vorbim despre termen lung în transplant, cu o calitate foarte bună a vieții. Astăzi, în România, sunt peste 1300 de oameni transplantați. Sunt copii care au crescut și au dat naștere altor copii. Sunt adulți care și-au văzut multe vise împlinite în acest interval de timp.
La ceas aniversar, aș dori să aduc o serie de omagii unora dintre cei care au contribuit la succesul transplantului hepatic în perioada dificilă a pionieratului, dar care astăzi nu mai sunt printre noi. (...)
La Institutul Clinic Fundeni s-a format o școală. Deja, de mulți ani, s-a produs un schimb de generații. Principala datorie a unei școli este să formeze o generație mai bună, pentru că medicina progresează, iar fiecare generație are datoria să realizeze mai multe decât precedenta, pe umerii căreia s-a ridicat.
De aceea, îi urez mult succes în continuare profesorului Vlad Brașoveanu, cel care conduce în momentul de față Programul de transplant hepatic din Institutul Fundeni și elev al Școlii de Chirurgie de la Fundeni. Școala de la Fundeni a contribuit la crearea altor programe de transplant hepatic. (...)
La realizarea transplantului hepatic au contribuit medici gastroenterologi, chirurgi, specialiști ATI, imagiști, radiologi, infecționiști, imunologi, transfuziologi, microbiologi, dar și asistenți și asistente medicale în sala de operație, în sala de ATI, pe secție sau în procese de urmărire a bolnavilor. Toți merită, în egală măsură, felicitări și mulțumiri. Poate în niciun alt tip de intervenție nu sunt atât de mulți oameni anonimi, fără de care reușita nu ar fi fost posibilă. Doresc să le aduc un omagiu colectiv, pentru că nu îi putem menționa pe toți, dar tuturor le datorăm imens.
Mulțumiri personale soției mele, pe care o iubesc și care mi-a fost alături la bine și la rău și mi-a oferit liniștea sufletească pentru a depăși obstacolele și a merge mai departe.
Să îi mulțumim Sfântului mucenic Gheorghe, sfântul ocrotitor începând de astăzi a transplantului hepatic, care ne-a ajutat să ducem la capăt cu bine cele două operații efectuate în aprilie și mai 2000", a declarat acad. prof. dr. Irinel Popescu, la conferința dedicată celor 25 de ani de la efectuarea primului transplant hepatic din România.
Vezi mai multe în VIDEO:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
Tratamentul care îți protejează inima...
Medicamentele pentru diabet, o nouă...
Ce mănâncă grecii pentru a avea o viață lungă și sănătoasă. Care...
Problemele cardiace minore sunt...
Un expert în sănătate mintală...
Pandemia de COVID-19 a avut un impact...
Aceste patru alimente pot reduce...
Trei semne care ar putea însemna că...