Cercetătorii de la Teagasc Food Research Centre din Irlanda au descoperit o asociere între dieta occidentală și un risc crescut de boli inflamatorii intestinale (IBD) și de cancer colorectal, din cauza impactului său negativ asupra microbiomului intestinal.

Dieta occidentală, care este bogată în grăsimi saturate, zaharuri și aditivi, poate dăuna sănătății și crește riscul de afecțiuni precum diabetul de tip 2, obezitatea, boala Alzheimer și bolile cardiovasculare.

Dieta mediteraneană, pe de altă parte, s-a dovedit a fi eficientă în gestionarea unor afecțiuni precum boli inflamatorii intestinale, diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare. Studiul, publicat în Nature Reviews Microbiology, se adaugă la cunoștințele existente cu privire la riscurile potențiale pentru sănătate asociate cu dieta occidentală.

Un studiu care a comparat șase diete din întreaga lume a urmărit să înțeleagă potențialele beneficii și riscuri pentru sănătate ale acestora, precum și impactul lor asupra microbiomului intestinal.

Cele șase diete au inclus dieta mediteraneană, dieta bogată în fibre, dieta bazată pe plante, dieta bogată în proteine, dieta ketogenică și dieta occidentală. Studiul a fost condus de Catherine Stanton, cercetător principal senior în cadrul Departamentului de bioștiințe alimentare al Centrului de cercetare alimentară Teagasc.

Înțelegerea modului în care dieta afectează microbiomul intestinal este esențială pentru luarea unor decizii în cunoștință de cauză care pot îmbunătăți starea de sănătate și pot reduce riscul anumitor boli, cum ar fi bolile cardiovasculare și boli inflamatorii intestinale.

Sublinierea legăturii dintre alimentație și aceste boli poate crește gradul de conștientizare, poate încuraja intervenția timpurie și poate orienta recomandările dietetice, îmbunătățind în cele din urmă rezultatele medicale și calitatea vieții.

Dieta occidentală reduce diversitatea microbiomului intestinal

Dieta occidentală, caracterizată printr-un consum ridicat de alimente ultraprocesate, grăsimi saturate și carne roșie și un consum scăzut de fructe, legume și cereale integrale, este legată de o reducere semnificativă a diversității microbiomului intestinal comparativ cu alte diete, potrivit unui studiu realizat de Catherine Stanton și echipa sa.

Acest dezechilibru se datorează conținutului ridicat de grăsimi saturate, fibrelor scăzute și diversității limitate de nutrienți, care pot duce la inflamații și pot promova dezvoltarea bacteriilor dăunătoare.

Cercetările anterioare au arătat că acizii grași cu lanț scurt (SCFA) pot ajuta la reducerea inflamației, la protejarea inimii de boli și la combaterea obezității. Microbiomul intestinal poate, de asemenea, să transforme anumiți compuși din carnea roșie în trimetilamină, care este transformată în trimetilamină N-oxid (TMAO) în ficat, crescând riscul de boli cardiovasculare, boli renale cronice și anumite tipuri de cancer.

Citește și: Uleiul de măsline și sănătatea cardiometabolică. Ce spune știința despre cantitatea optimă pentru sănătatea inimii

Foto: Freepik @timolina

Efectul pozitiv al dietei mediteraneene asupra microbiomului intestinal

Cercetătorii au descoperit că dieta mediteraneană, care include fructe, legume, cereale integrale, ulei de măsline, pește, lactate și un consum redus de carne roșie, are un efect pozitiv asupra microbiomului intestinal.

Această dietă promovează anumite bacterii și le reduce pe cele dăunătoare, îmbunătățind compoziția microbiomului intestinal și crescând producția de SCFA.

Dieta mediteraneană ajută, de asemenea, la gestionarea unor boli precum IBD, diabetul de tip 2 și bolile de inimă. Aceasta este bogată în grăsimi sănătoase, alimente prebiotice și fibre, susține un microbiom intestinal echilibrat, are efecte antiinflamatorii, stimulează sistemul imunitar și favorizează creșterea bacteriilor intestinale benefice.

Confirmarea efectelor dăunătoare ale dietei occidentale

Medicii ar trebui să sublinieze importanța dietei în îmbunătățirea calității vieții, prevenirea progresiei bolii și promovarea longevității. Dieta poate servi, de asemenea, ca o terapie adjuvantă puternică pentru afecțiuni precum bolile cardiovasculare, boli inflamatorii intestinale și tulburări psihiatrice precum depresia și boala Alzheimer.

Sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege impactul dietei în primii ani de viață asupra microbiotei intestinale și a rezultatelor de sănătate pe termen lung. Wael Harb, hematolog certificat și oncolog medical la MemorialCare Cancer Institute, a evidențiat efectele dăunătoare ale dietei occidentale asupra sănătății intestinale, furnizând dovezi suplimentare privind riscul crescut de cancer colorectal și de boli inflamatorii intestinale legate de conținutul ridicat de grăsimi și zahăr din dietele occidentale.

Wael Harb a sfătuit că înțelegerea impactului dietei asupra microbiomului intestinal este crucială, deoarece acesta influențează în mod direct sănătatea noastră generală. Educarea oamenilor cu privire la această legătură le permite să facă alegeri alimentare în cunoștință de cauză și să promoveze sănătatea intestinală și reducerea riscului de îmbolnăvire.

Care dietă este cea mai bună pentru tine

Monique Richard, nutriționist dietetician înregistrat și proprietar al Nutrition-In-Sight, a evidențiat corelațiile dintre calitatea și compoziția dietei și bolile legate de sănătatea intestinului. Richard subliniază importanța de a fi un "calitarian", deoarece fiecare alegere are un impact semnificativ asupra corpului, a planetei și a viitorului eu.

Sănătatea microbiomului ne afectează sistemul imunitar, sănătatea mintală și multe altele. Pentru a determina cea mai bună dietă pentru sănătatea generală, Richard recomandă consultarea unui nutriționist dietetician înregistrat pentru a evalua nevoile individuale în funcție de preferințele gustative, accesul la alimente, abilitățile culinare, predispoziția genetică, moștenirea culturală și starea actuală de sănătate.

Dieta optimă ar trebui să includă alimente bogate în fibre, grăsimi poli și mononesaturate, proteine slabe, fructe colorate, legume, cereale integrale, nuci, semințe, leguminoase, ierburi, condimente și apă într-o distribuție echilibrată și adecvată a porțiilor.

Monique Richard îi sfătuiește, de asemenea, pe cititori să țină cont de stilul lor de viață și de buget atunci când aleg mesele și să considere microbiomul drept armura organismului. Făcând microbiomul robust și puternic, organismul se poate apăra mai bine împotriva germenilor, bolilor și agresiunilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.