Hipertensiunea arterială: rolul surprinzător al bacteriilor intestinale
18 oct, 08:56

Tensiune
Medicul Vasi Rădulescu a explicat care este rolul bateriilor intestinale în creștrea tensiunii arteriale. 

Medicul Vasi Rădulescu a vorbit, pe blogul său personal, despre rolul bacteriilor intestinale în hipertensiunea arterială. Acestea ar putea avea un rol cheie, după cum explică medicul, citând studii internaționale pe această temă. 

Iată ce spune el:

„În fiecare săptămână, revistele de specialitate publică numeroase studii care examinează modul în care acești vizitatori microscopici (bateriile intestinale, n.r.) ar putea juca un rol în sănătate și boală.

În prezent, deoarece microbiomul este un domeniu de studiu relativ nou, întreaga amploare a rolului bacteriilor intestinale în sănătate este încă în dezbatere.

G Ad:

Cu toate acestea, devine din ce în ce mai clar că bacteriile din intestinul nostru pot deschide noi căi în înțelegerea unei game largi de afecțiuni.

Oamenii de știință au studiat rolul bacteriilor intestinale în afecțiuni atât de variate precum obezitatea, boala Parkinson, depresia și tensiunea arterială. Tensiunea arterială crescută este un factor de risc pentru bolile cardiovasculare și afectează aproape 1 din 3 adulți din Statele Unite.

Din acest motiv, este vital ca oamenii de știință din domeniul medical să descopere diferitele mecanisme care stau la baza reglării tensiunii arteriale.

O lucrare de studiu pune impactul hipertensiunii arteriale într-un context care dă de gândit: “Peste 400.000 de decese în Statele Unite sunt legate de [hipertensiune] în fiecare an, mai mult decât toți americanii care au murit în tot timpul celui de-al Doilea Război Mondial.”

Dincolo de factorii de risc standard

Deși cercetătorii au stabilit anumiți factori de risc pentru hipertensiune arterială – cum ar fi fumatul, obezitatea și consumul excesiv de alcool – se pare că această afecțiune pare să fie mai mult decât atât.

Mai mult de 19% din adulții americani cu hipertensiune arterială au o formă rezistentă la tratament a afecțiunii, în care medicamentele nu reduc tensiunea arterială la un nivel sănătos. De asemenea, intervențiile legate de stilul de viață nu funcționează pentru toată lumea.

Unii oameni de știință iau în considerare disfuncții ale sistemului imunitar și ale sistemului nervos autonom. Aceasta este ramura sistemului nervos care controlează funcțiile “automate”, cum ar fi respirația, digestia și tensiunea arterială.

O adăugire relativ nouă la această listă de potențiali factori de risc este disbioza intestinală, care se referă la o comunitate microbiană dezechilibrată.

Un studiu publicat în revista Microbiome a analizat bacteriile intestinale a 41 de persoane cu niveluri ideale de tensiune arterială, 99 de persoane cu hipertensiune și 56 de persoane cu prehipertensiune.

Prehipertensiunea se referă la tensiunea arterială ridicată care nu este încă suficient de mare pentru ca o persoană să primească un diagnostic de hipertensiune arterială. Persoanele aflate în acest interval au un risc crescut de a dezvolta hipertensiune în viitor.

Aceștia au descoperit că la participanții cu prehipertensiune sau hipertensiune arterială, a existat o reducere a diversității bacteriilor intestinale. În special, specii precum Prevotella și Klebsiella aveau tendința de a fi supradimensionate.

Apoi, oamenii de știință au transplantat materii fecale de la participanți în șoareci fără germeni, care sunt animale care nu au bacterii intestinale. Șoarecii care au primit materii fecale de la persoanele cu hipertensiune au dezvoltat, de asemenea, hipertensiune.

În schimb, autorii unui studiu din 2019, publicat în revista Frontiers in Physiology, au transplantat fecale de la șoareci fără hipertensiune în șoareci cu hipertensiune. Acest lucru a dus la o reducere a tensiunii arteriale la șoarecii cu hipertensiune.

Un alt studiu a investigat rezidenții bacterieni ai femeilor însărcinate cu obezitate și ai femeilor însărcinate supraponderale, ambele cu risc crescut de hipertensiune arterială. Aceștia au descoperit că, la ambele seturi de participante, bacteriile din genul Odoribacter erau semnificativ mai rare.

Cele cu cele mai scăzute niveluri de Odoribacter au avut cele mai mari valori ale tensiunii arteriale.

Cum afectează bacteriile intestinale tensiunea arterială?

Deși există tot mai multe dovezi că bacteriile intestinale pot influența hipertensiunea, majoritatea studiilor de până acum au fost observaționale.

Acest lucru înseamnă că nu a fost posibil să se determine dacă modificările bacteriilor intestinale influențează tensiunea arterială sau dacă hipertensiunea (sau factorii care o produc) modifică bacteriile intestinale.

De asemenea, nu este încă clar cum anume bacteriile intestinale determină aceste modificări.

Deși intestinul și tensiunea arterială ar putea să nu pară tovarăși evidenți, legătura nu este, poate, atât de surprinzătoare.

Mulți dintre factorii care cresc riscul de hipertensiune arterială – cum ar fi consumul de alcool și de alimente sărate – intră în organism prin sistemul digestiv.

Nutrienții, împreună cu anumite substanțe chimice pe care le produc bacteriile, au posibilitatea de a pătrunde în sânge; odată ajunși în circulație, organismul este stridia lor.

De asemenea, tractul gastrointestinal găzduiește o serie de procese care au potențialul de a juca un rol în hipertensiune, inclusiv metabolismul, producția de hormoni și o legătură directă cu sistemul nervos.”

Citește continuarea pe drvasiradulescu.ro și află care sunt căile prin care bacteriile intestinale ar putea crește tensiunea arterială.

Ştiri Recomandate

Viagra ar putea fi tratament împotriva bolii Alzheimer. STUDIU
Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Crossuri parteneri