După experiența din sezonul trecut (2020 - 2021) când gripa a fost aproape inexistență peste tot în lume din caza mijloacelor de protecție luate în pandemia COVID-19, se apropie un nou sezon gripal. Din păcate, acesta s-ar putea să nu fie la fel de ușor ca cel precedent. 

Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), gripa este o „boală respiratorie contagioasă cauzată de virusurile gripale care infectează nasul, gâtul și plămânii”. Poate provoca orice, de la un un nas care curge ușor, la o boală severă debilitantă și chiar deces. Este greu să estimezi cu siguranță câte persoane vor suferi de gripă în fiecare an - nu toate cazurile sunt confirmate în laborator și raportate. Dar estimările ne spun că între 5 și 20 la sută din populație fac gripă în fiecare an. Conform OMS, în fiecare sezon (cu excepția ultimelor două), gripă ucide între 250.000 și 500.000 de persoane la nivel mondial.

Tipurile de virusuri gripale și cum sunt denumite ele

Există patru tipuri de virusuri gripale: A, B, C și D. Virusurile gripale umane A și B provoacă epidemii sezoniere (cunoscute sub denumirea de sezon gripal) aproape în fiecare iarnă. Virusurile gripale A sunt singurele virusuri gripale despre care se știe că provoacă pandemii de gripă, adică epidemii globale de boală gripală. O pandemie poate apărea atunci când apare un virus gripal nou, foarte diferit, care infectează oamenii, are capacitatea de a se răspândi eficient între aceștia provocând multe îmbolnăviri și decese. Infecțiile gripale de tip C cauzează, în general, boli ușoare și nu se crede că ar putea provoca epidemii de gripă umană. Virusurile gripale D afectează în primul rând bovinele și nu se știe dacă infectează sau provoacă boli la oameni.

Virusurile gripale de tip a A sunt împărțite în subtipuri bazate pe două proteine de pe suprafața virusului: hemaglutinină (H) și neuraminidază (N). Există 18 subtipuri diferite cunoscute de hemaglutinină și 11 subtipuri diferite de neuraminidază (H1 până la H18 și respectiv N1 până la N11). 

În timp ce există 198 de combinații posibile, diferite, de subtipuri gripale A, în natură au fost detectate doar 131 de subtipuri. Subtipurile actuale de virusuri gripale A care circulă în mod obișnuit la oameni includ: A (H1N1) și A (H3N2). Subtipurile de gripă A pot fi descompuse în diferite „clade” (cuvântul descrie grupuri de viruși similari pe baza secvențelor lor genetice, iar modificările acestor viruși pot fi de asemenea urmărite folosind filogenia) și „sub-clade” genetice, arată CDC. 

În prezent, virusurile gripale A (H1N1) care încă circulă sunt legate de virusul pandemic H1N1 din 2009 care a apărut în primăvara anului respectiv și a provocat o pandemie de gripă. 

Virusurile de tip H1N1 au suferit modificări genetice relativ mici și modificări ale proprietăților lor antigenice (adică proprietățile virusului care afectează imunitatea) în timp.

Dintre toate virusurile gripale care circulă în mod obișnuit și cauzează boli la oameni, virusurile gripale A (H3N2) tind să se schimbe mai rapid, atât genetic cât și antigenic (fac mutații). De asemenea, virusurile gripale A (H3N2) au format multe clade separate, genetic diferite în ultimii ani, care continuă să circule în comun.

Virusurile gripale B nu sunt împărțite în subtipuri, ci sunt clasificate în continuare în două linii: B / Yamagata și B / Victoria. Similar virusurilor gripale A, virusurile gripale B pot fi apoi clasificate în clade și subclade specifice. Virusurile gripale B se modifică, în general, mai lent în ceea ce privește proprietățile lor genetice și antigenice decât o fac virusurile gripale A, în special virusurile gripale A (H3N2). Datele de supraveghere a gripei din ultimii ani arată co-circulația virusurilor gripale B din ambele descendențe din Statele Unite și din întreaga lume. Cu toate acestea, proporția virusurilor gripale B din fiecare descendență care circulă poate varia în funcție de locația geografică.

Cum ne protejam contra virusurilor gripale

În sezonul gripal 2020 – 2021, conform Centrului Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile, în România au fost confirmate cu laboratorul 4 cazuri de gripă: un caz gripă cu virus AH1, un caz gripă A nesubtipat și 2 cazuri gripă cu virus B. Până la data de 23 mai 2021, însă, au fost vaccinate antigripal un număr record de persoane, majoritatea din grupele de risc: 2.484.819. Experții explicau că circulația virusurilor gripale a fost de fapt de 500 de ori mai mică. De ce s-a întâmplat asta? Pentru simplul fapt că că la nivel mondial s-au luat măsuri drastice pentru limitarea infecției cu COVID, care au avut ca efect secundar bun limitarea răspândirii gripei. Dar în următorul sezon gripal lucrurile nu mai stau la fel. Multe țări au anunțat deja relaxarea măsurilor, pe stradă nu se mai poartă măști pe peste tot, lumea s-a relaxat deși suntem în plin val 4 al pandemiei COVID-19.

Deși nu putem spune cu certitudine ce se va întâmpla în această toamnă și iarnă, experții americani de la CDC consideră că este posibil ca virusurile gripale și virusul care provoacă COVID-19 să se răspândească simultan în acel moment. Măsurile mult mai relaxate acum, decât anul trecut în perioada similară, contra COVID-19 pot duce la o creștere a activității gripale în următorul sezon de gripă 2021-2022. „Virusurile respiratorii obișnuite, cum ar fi virusul respirator sincițial (RSV) și coronavirusurile umane (nu SARS-CoV-2) nu s-au răspândit la fel de mult ca de obicei în timpul sezonului gripal 2020-2021 ca în anotimpurile trecute. Cu toate acestea, datele din Sistemul Național american de Supraveghere Respiratorie și Enterică (NREVSS) au arătat o creștere a activității acestor virusuri în timpul verii, în afara creșterilor lor sezoniere obișnuite”, și de aici îngrijorarea că ele ar putea crea mari probleme în sezonul care va debuta curând.

Aceiași experți subliniază, din nou, că e posibil să faci gripă și COVID-19 în același timp. „Administrarea unui vaccin gripal este cea mai bună protecție împotriva gripei și a complicațiilor sale potențial grave, iar administrarea unui vaccin COVID-19 este cea mai bună protecție împotriva COVID-19”, subliniază ei.

Ce tulpini vor conține vaccinurile gripale

Agenția Europeană a Medicamentului a anunțat, în iunie, că pentru sezonul gripa 2021-2022 vaccinurile ar trebui să conțină anumite tulpini gripale.

„Având în vedere informațiile privind supravegherea internațională de către OMS prezentate de reprezentantul Centrului de colaborare al OMS pentru referință și cercetare privind gripa de la Institutul Francis Crick (Marea Britanie), Grupul de lucru ad hoc CHMP BWP privind gripa, format din experți în domeniul gripei din partea statelor membre, au considerat că recomandarea OMS privind compoziția vaccinurilor pentru 2021/2022 ar trebui respectată după cum urmează:

Vaccinurile trivalente contra gripei trebuie să conțină:

1) Vaccinuri pe bază de ou sau cu tulpini vii atenuate:

- un virus de tip A / Victoria / 2570/2019 (H1N1) pdm09;

- un virus de tip A / Cambodia / e0826360 / 2020 (H3N2);

- un virus de tip B / Washington / 02/2019 (linia B / Victoria)

2) Vaccinuri pe bază de celule

- un virus de tip A / Wisconsin / 588/2019 (H1N1) pdm09;

- un virus de tip A / Cambodia / e0826360 / 2020 (H3N2);

- un virus de tip B / Washington / 02/2019 (linia B / Victoria)

Pentru producătorii de vaccinuri care iau în considerare utilizarea unui virus de tip linia virusului B / Yamagata / 16/88 în vaccinurile cvadrivalente care conțin două virusuri gripale B, adăugarea unui virus asemănător B / Phuket / 3073/2013 pe lângă tulpinile menționate mai sus este considerată adecvată”, se arată în comunicatul EMA. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.