Pentru a ajuta țările să se pregătească mai bine pentru viitoare pandemii sau alte situații de urgență, Centrul European pentru Prevenirea și Combaterea Bolilor (ECDC), cu sediul general la Stockholm, a identificat patru domenii în care anumite lecții pot fi învățate de pe urma pandemiei de COVID-19, care a fost declarată în martie 2020, arată Agerpres.

Informațiile au fost grupate în patru domenii de lecție, fiecare reprezentând o componentă critică a răspunsului la o amenințare la adresa sănătății:

- Investiția în forța de muncă din domeniul sănătății publice

- Pregătirea pentru următoarea criză de sănătate publică

- Comunicarea riscurilor și implicarea comunității

- Colectarea și analiza datelor și a dovezilor.

”Pandemia COVID-19 ne-a învățat lecții valoroase și este important să ne revizuim și să ne evaluăm acțiunile pentru a determina ce a funcționat și ce nu a funcționat.

Trebuie să fim mai bine pregătiți pentru viitoarele crize de sănătate publică, iar acest lucru ar trebui să se realizeze prin acțiuni în diferite domenii, inclusiv prin investiții în forța de muncă din domeniul sănătății publice și prin consolidarea acesteia, prin îmbunătățirea supravegherii bolilor infecțioase, prin îmbunătățirea comunicării riscurilor și a implicării comunității, precum și prin adoptarea colaborării între organizații, țări și regiuni”, a transmis Andrea Ammon, directorul ECDC.

Coronavirusul SARS-CoV-2 a ajuns în Europa la începutul anului 2020 și s-a răspândit apoi extrem de repede. Inițial, multe țări au reacționat prin impunerea unor restricții importante privind viața publică și prin închiderea granițelor.

Datorită dezvoltării cu o viteză record a unor vaccinuri anti-COVID-19, în cele din urmă a fost posibil ca pandemia de coronavirus să fie ținută în mare parte sub control începând din 2022.

Oamenii se infectează în continuare cu acest virus, însă Europa se află în prezent într-o situație epidemiologică mult mai bună, fiind foarte departe de ratele înalte de infectare și de deces înregistrate în perioada de vârf a crizei COVID-19, mai scrie Agerpres.

Situația COVID-19, în România

Ministerul Sănătăţii informează marți că, în perioada 24 - 30 aprilie, au fost înregistrate 3.778 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, notează Agerpres.

Potrivit sursei citate, 1.039 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după infectarea anterioară.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 276 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În total, 1.050 de persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil, iar la ATI sunt trataţi 128 de pacienţi, dintre care 103 nu sunt vaccinaţi anti-SARS-CoV-2. 

Din totalul pacienţilor internaţi, 110 sunt minori, 109 fiind internaţi în secţii şi unul în ATI. 
 
În intervalul 24 - 30 aprilie au fost raportate de către INSP 42 de decese (27 bărbaţi şi 15 femei). Dintre pacienţii decedaţi, cinci au avut între 60 şi 69 de ani, 10 au fost înregistraţi la categoria de vârstă 70-79 de ani şi 27 la categoria de vârstă peste 80 de ani. 
Toţi pacienţii decedaţi prezentau comorbidităţi, iar 20 dintre aceştia erau vaccinaţi.

Până în prezent, pe teritoriul României au fost înregistrate 3.393.902 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2. Incidența înregistrată la 14 zile este de 0,34. În ceea ce privește numărul persoanelor decedate, de la începutul pandemiei, din cauza SARS-CoV-2, acesta este de 68.089.

Vezi și: Boala ficatului gras, tipuri, cauze și simptome. Medic: Avem trei mari categorii de pacienți

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.