Celulele canceroase pot intra într-o stare de hibernare, devenind invizibile și imune la tratamentele convenționale. Această strategie de supraviețuire, similară cu hibernarea animalelor, are potențialul de a revoluționa abordările terapeutice, aducând o nouă speranță pacienților care se luptă cu această boală.

Într-o întorsătură neașteptată, drojdia folosită pentru a produce bere, Schizosaccharomyces pombe (S. pombe), ar putea deține cheia pentru avansarea tratamentelor împotriva cancerului.

Cercetări recente de la Universitatea din Virginia, în colaborare cu EMBL Germania, sugerează că mecanismele de supraviețuire utilizate de drojdie în medii lipsite de nutrienți ar putea reflecta comportamentul celulelor canceroase. Aceste descoperiri, publicate în Nature Communications, deschid noi posibilități pentru terapii inovatoare împotriva cancerului.

Drojdia și starea de repaus, cheia pentru supraviețuirea celulelor canceroase

pombe, o drojdie comună în producția de bere, împărtășește asemănări surprinzătoare cu celulele umane, devenind un model util pentru studiul comportamentului celular. Cercetătorii au descoperit că, atunci când celulele de drojdie se confruntă cu lipsa de nutrienți, ele intră într-o stare de repaus.

 Această abilitate de a "hiberna" le permite să supraviețuiască perioadelor de deficit nutrițional – un comportament pe care și celulele canceroase îl adoptă pentru a supraviețui. Înțelegerea acestei stări de repaus ar putea deschide calea spre prevenirea capacității celulelor canceroase de a evita tratamentele sau de a deveni rezistente la ele.

Rolul ribozomilor în protejarea mitocondriilor

Folosind tehnici avansate de microscopie, cum ar fi criomicroscopia electronică și tomografia, echipa de cercetători a constatat că, atunci când celulele de drojdie se confruntă cu înfometarea, ribozomii – mecanismul celular responsabil pentru producerea proteinelor – se atașează de mitocondrii într-o manieră neobișnuită, "cu capul în jos".

Acest înveliș ribozomal ar putea proteja mitocondriile, producătoarele de energie ale celulei, de a fi digerate în lipsa nutrienților. Oamenii de știință cred că această strategie ar putea ajuta și celulele canceroase să supraviețuiască în condiții similare dificile.

Starea de repaus a cancerului

Celulele canceroase, la fel ca drojdia, pot intra în stare de repaus pentru a supraviețui lipsei de nutrienți. În această fază de repaus, ele devin invizibile pentru sistemul imunitar și rezistente la tratamente, ceea ce le face greu de țintit.

Dr. Ahmad Jomaa și echipa sa de la Centrul pentru Cancer din UVA au ca obiectiv să investigheze cum intră și ies celulele din starea de repaus, în speranța de a identifica markeri care să ajute la detectarea și țintirea celulelor canceroase latente la pacienți, prevenind astfel recidiva cancerului.

Noi perspective asupra strategiilor de supraviețuire celulară

Descoperirea grupării ribozomilor pe mitocondrii în timpul stresului este o noutate care aruncă lumină asupra modului în care celulele supraviețuiesc în condiții dificile. Deși acest mecanism a fost observat doar la drojdie până acum, el ridică întrebări importante despre posibilitatea ca procese similare să se întâmple și în celulele umane. Dacă acest lucru se confirmă, ar putea duce la terapii revoluționare pentru cancer și alte boli asociate cu mecanismele de supraviețuire celulară, cum ar fi diabetul și îmbătrânirea.

Deși acest studiu aduce perspective promițătoare, are și limitări. Cercetările actuale au fost efectuate doar pe celule de drojdie, astfel că nu este clar dacă aceleași mecanisme se aplică și în cazul celulelor canceroase umane.

În plus, deși studiul demonstrează comportamentul protector al ribozomilor în timpul lipsei de nutrienți, motivele exacte din spatele acestui comportament rămân necunoscute. Cercetările viitoare se vor concentra pe înțelegerea modului în care aceste procese funcționează în celulele canceroase, un pas dificil, dar esențial pentru dezvoltarea unor strategii terapeutice noi.

Studiul a fost realizat la Laboratorul European de Biologie Moleculară și la Universitatea din Virginia, cu sprijinul Programului Searle Scholars, al Societății Americane de Cancer și al altor instituții.

Pe măsură ce Dr. Jomaa și echipa sa continuă să exploreze paralelele dintre drojdie și celulele canceroase, munca lor evidențiază modurile neașteptate în care drojdia folosită de secole în producția de bere ar putea contribui la cercetările de vârf în tratarea cancerului.

Cercetările recente sugerează că hibernarea celulară ar putea oferi o nouă direcție în tratamentul cancerului, iar o surpriză în această descoperire provine din studiul drojdiei folosite la fabricarea berii.

Atunci când drojdia se confruntă cu lipsa nutrienților, aceasta intră într-o stare de hibernare, devenind invizibilă și rezistentă la condiții adverse. Această strategie de supraviețuire este similară cu cea a celulelor canceroase, care pot face același lucru pentru a scăpa de tratamente. Înțelegerea mecanismelor din drojdia de bere poate ajuta cercetătorii să dezvolte noi metode de combatere a cancerului și de prevenire a recidivelor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.