Potrivit ministrului Sănătății, multe dintre decesele provocate de COVID-19 puteau fi evitate și "multe vieți puteau fi salvate". 

"Antiviralele nu se dau la toată lumea. Există așa, o modă, de a lua antibiotice, de a lua antivirale de foarte multe ori. Nu, nu trebuie luate decât în cazul unor forme de boală medii care apar la persoane cu comorbidități. Medicația antivirală este o medicație toxică în sine și atunci trebuie utilizată cu prudență", a declarat ministrul Sănătății, marți seara, în direct la Antena 3. 

Alexandru Rafila a subliniat că oamenii nu trebuie să se sperie, pentru că boala se tratează simptomatic, dar "nici nu trebuie să întârzie. Cineva care are simptome nu trebuie să stea o săptămână să vadă ce se întâmplă, pentru că atunci ajunge la unitatea de Primiri Urgențe de la spital. După primele simptome se prezintă la medicul de familie, poate confirma diagnosticul, se poate duce la centrul de evaluare și se adaptează situației mai bine".

Medicamentul anti-COVID a lui Biden va ajunge în România. Rafila: PATRU antivirale vom avea

De ce s-a murit de COVID, în România

"Noi am avut foarte multe decese, de exemplu în valul patru, pentru că erau mulți care stăteau acasă, ajungeau la spital, nu exista medicație antivirală care să fie administrată ambulatoriu, chiar nu a existat. Noi am rezolvat această problemă și din punctul ăsta de vedere. Numărul de victime înregistrate anul trecut a fost extrem de mare, mai ales că a fost dublat și de pacienții care nu au avut acces la servicii de sănătate"

Certificatul verde, cerut din nou. Rafila, anunț despre ce urmează în România: Să facă doza 4. Infecția gripală nu e banală

"Mulți puteau fi salvați!", a subliniat ministrul Sănătății, care a completat că: "noi am avut o mortalitate enormă în 2021. Peste 300.000 de oameni au decedat în România".

Adevărul despre morții de COVID: Trebuie să fim pregătiți pentru ce va veni

"Anii de pandemie au afectat fiecare sector al vieții sociale și nu putea să nu afecteze în primul rând viața medicală și sănătatea pacienților. În primul rând, în spitale, au trebui să fie alocate spații pentru bolnavii cu COVID-19. Terapia Intensivă primea bolnavii cu cea mai gravă evoluție. Unele spitale au fost, practic, desființate ca unități cu activitate medicală obișnuită, cum ar fi Colentina sau Sfântul Ioan, București, și au fost transformate efectiv în unități COVID.

S-a ajuns la în sala de endoscopii urologice, unde se efectuau 10 - 14 intervenții pe zi, să ajungă depozit de apă minerală pentru bolnavii COVID, ceea ce nu mi se pare foarte adecvat. (...)

O foarte mare parte dintre bolnavi, incluzând și bolnavii oncologici, nu se mai prezentau la spital. Nu veneau decât atunci când era o stare de urgență, o perforație, o hemoragie, ceea ce a împiedicat enorm asupra pronosticului acestor bolnavi.

Pe de altă parte, bolnavii cronici care necesitau o îngrijire și un control permanent, bolnavii diabetici, renali, cardiaci, cu afecțiuni hematice cronice și atâtea cazuri... căutau să evite, din motive de teamă, sau din faptul că nu erau destule locuri și de aceea, o foarte mare parte dintre pacienți s-au pierdut.

De cele mai multe ori, să știți, că și bolnavii care erau etichetați că ar fi murit din cauza virusului COVID-19, în realitate aveau niște afecțiuni, niște comorbidități atât de grave, pe care, e drept, nu se grefa acest virus, dar până la urmă, nici necropsii nu se prea făceau. Profesorul Beliș a protestat public asupra acestui aspect. Ce să mai vorbim... a fost o perioadă destul de grea și trebuie spus că tot corpul medical, medici, asistente, infirmiere, au făcut un efort extraordinar și cu niște mijloace subțirele, fiindcă trebuie spus că această pandemie ne-a cam luat pe nepregătite, cu toate că s-a anunțat de multă vreme că o să vină. Până la urmă, cu chiu, cu vai, am reușit să ieșim!

Dovadă că, ulterior, când a apărut valul Omicron, lumea a fost mai bine pregătită și secțiile ATI au putut să facă față mai bine și am reușit să evităm un număr enorm de decese pe care le-au avut italienii, spaniolii, englezii. Am avut și noi pierderile noastre, care au fost inevitabile, dar totuși lumea medicală, cred eu, s-a descurcat onorabil.

Noi restricții în România? Rafila a dezvăluit PLANUL cu masca și școlile

"Trebuie să fim permanent pregătiți"

Și investițiile care s-au făcut pe parcurs, s-au dovedit utile pentru valul care a venit și care probabil va mai veni, pentru că se anunță din când în când: virusul variolei maimuței sau știu eu ce mai apare. Epidemiile sunt inevitabile.

Dacă ar fi să ne gândim numai la marea epidemie de ciumă din Evul Mediu, care a omorât și 75 de milioane de oameni, cât avea Europa la vremea respectivă, a distrus 2 treimi, au mai rămas cam 25 de milioane. Au trebuit omenirii încă 200 de ani pentru a reveni la acest număr de 75 de milioane.

Noi trebuie să fim permanent pregătiți. Din punctul acesta de vedere, Spitalul de Boli Infecțioase Matei Balș, unde director a fost ani de zile Adrian Streinu-Cercel, s-a dotat cu o unitate de ATI pentru cazurile foarte grave, de zici că ești într-un modul selenar, totul este foarte bine aranjat.

Dar am avut și alte situații, de spitale modulare, unde ba nu era oxigen, ba curgea apa, deci lucrurile nu au mers excelent. Între timp, ne-am reglat și se pare că acum am putea fi pregătiți pentru noile valuri de pandemie. Să sperăm că și măsurile sanitare au mai "educat" o bună parte din populație, în ideea că nu e bine să tușești fără să pui mâna la gură, că e bine să porți o mască dacă ești răcit. Sunt mijloace simple, dar destul de eficiente în oprirea răspândirii unei epidemii, cel puțin pe cale respiratorie", a declarat prof. dr. Silviu Constantinoiu, în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul emisiunii Academia de Sănătate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.