De ce ne mișcăm mai încet odată cu înaintarea în vârsta. Conexiunea dintre mișcarea lentă și bolile neurologice

inaintarea în varsta Foto: Freepik
Studiile recente explorează relația dintre încetinirea mișcării la persoanele în vârstă și potențialele implicări pentru sănătatea neurologică.

O nouă cercetare de la Universitatea din Colorado sugerează că adulții în vârstă se mișcă mai încet, în parte pentru că acest lucru îi costă mai multă energie decât pe adulții mai tineri. Acest lucru ar putea duce la noi instrumente de diagnosticare pentru boli precum Parkinson și scleroza multiplă.

Deoarece corpul nostru își încetinește în mod natural mișcările pe măsură ce îmbătrânim, printre explicațiile potențiale se numără un metabolism mai lent, pierderea masei musculare și faptul că devenim mai puțin activi în timp. Descoperirile ar putea ajuta la dezvoltarea unor noi instrumente de diagnosticare pentru aceste boli.

Persoanele în vârstă își încetinesc mișcările pentru a-și conserva energia

Studiul care a implicat 84 de participanți sănătoși, inclusiv adulți mai tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani și adulți mai în vârstă cu vârste cuprinse între 66 și 87 de ani, a constatat că adulții mai în vârstă și-au modificat mișcările pentru a-și conserva energia.

Cercetătorii au descoperit că adulții mai în vârstă își modificau mișcările în anumite momente pentru a compensa forța mai scăzută, posibil prin recrutarea mai multor mușchi, ceea ce costă mai multă energie, pentru a îndeplini aceleași sarcini, conform MedicalNewsToday.

Acest lucru sugerează că celulele musculare pot deveni mai puțin eficiente în transformarea energiei în forță musculară și mișcare și că adulții în vârstă pot fi mai eficienți în strategiile lor de mișcare pentru a compensa forța mai scăzută. Studiul evidențiază importanța înțelegerii și gestionării limitărilor musculare la adulții în vârstă.

Citește și: Afecțiunea complexă a urechii interne. Poate provoca pierderea permanentă a auzului și probleme de echilibru dacă nu este tratată

Foto: Freepik

Circuitul de recompensă al creierului

Cercetătorii au descoperit că îmbătrânirea poate afecta „circuitul de recompensă” al creierului, care produce mai puțină dopamină pe măsură ce îmbătrânim. Aceștia au realizat un studiu folosind un braț robotic pentru a acționa un cursor pe un ecran de calculator, cu obiectivul de a atinge o anumită țintă. Atât adulții tineri, cât și cei mai în vârstă au ajuns mai repede la ținte atunci când știau că vor auzi un sunet specific.

Cu toate acestea, adulții mai tineri și-au mișcat brațele mai repede, în timp ce adulții mai în vârstă și-au îmbunătățit timpii de reacție, începând să atingă ținta cu brațul robotizat cu aproximativ 17 milisecunde mai devreme, în medie. Studiul sugerează că circuitul de recompensă este într-o oarecare măsură conservat odată cu vârsta, cel puțin în eșantionul de adulți mai în vârstă.

Adulții în vârstă au fost mai sensibili la costurile efortului decât adulții mai tineri, sugerând că vârsta are un efect mai puternic asupra sensibilității la efort decât asupra sensibilității la recompensă.

Vezi și: Roșiile: o modalitate delicioasă de a combate cancerul și de a promova sănătatea inimii. Ce se întâmplă dacă bei 100 de ml de suc de roșii

Potențiale remedii pentru Parkinson’s

Cercetătorii au descoperit că încetinirea mișcărilor pe măsură ce îmbătrânim poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții noastre, limitând activitățile fizice și sociale. Înțelegerea cauzelor care stau la baza acestui declin și a potențialelor intervenții pentru încetinirea sau eliminarea acestuia este crucială. Încetinirea mișcărilor este, de asemenea, un simptom al tulburărilor neurologice, cum ar fi depresia, care sunt asociate cu circuitele de recompensă din creier.

Acest lucru sugerează că viteza de mișcare ne spune mai multe despre mult mai mult decât circuitele cerebrale și mușchii legați de mișcare. O mai bună înțelegere a motivelor încetinirii mișcărilor în aceste tulburări poate oferi mai multe informații despre cauzele care stau la baza acestora și poate ajuta la identificarea unor intervenții mai bune. Mișcarea este o unitate de măsură ușor accesibilă și neinvazivă, ceea ce o face un biomarker valoros al sănătății neurologice.

Un studiu realizat de Clifford Segil, neurolog la Providence Saint John's Health Center, susține ideea că pacienții vârstnici ar trebui să facă exerciții fizice pe măsură ce îmbătrânesc, chiar dacă este nevoie de mai multă energie pentru a efectua aceeași activitate ca o persoană tânără.

Neurologul consideră că încurajarea pacienților vârstnici să facă mișcare are multiple beneficii pentru sănătate și sugerează că mai multe cercetări privind modul în care creierul vârstnic se adaptează la provocările îmbătrânirii și ale mișcării ar fi benefice pentru pacienții lor.

Ryan Glatt, antrenor senior pentru sănătatea creierului și director al programului FitBrain de la Pacific Neuroscience Institute, susține, de asemenea, studiul, afirmând că rezultatele sunt speculative din cauza saltului conceptual de la comportamentul observat la mecanismele neuronale subiacente. Pentru a consolida constatările, cercetările viitoare ar trebui să coreleze datele comportamentale cu dovezile neurofiziologice, să utilizeze o abordare metodologică mai amplă și să reproducă studiul cu un eșantion mai mare și în condiții variate.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Crossuri externe

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
pixel