Descoperirea disipării luminii explică de ce afinele sunt albastre. Culoarea unică a afinei provine de la structuri mici din ceara lor de acoperire, o descoperire care ar putea duce la vopseluri ecologice, explică cercetătorii din Regatul Unit.

Oamenii de știință de la Universitatea din Bristol au reușit să recolteze această substanță pentru a crea un strat albastru fără precedent, o descoperire inspirată de nuanțele naturale ale afinei și ale altor fructe cu aceeași culoare, cum ar fi căpșunile sălbatice, afinele și cătina.

Studiul lor arată adevărata sursă a colorației albastre a afinei, care se deosebește de pigmenții roșii închise găsiți în coaja fructului. Această nuanță albastră este atribuită unui strat de ceară care înconjoară fructul, compus din structuri minuscule care dispersează lumina albastră și ultravioletă (UV). Acest efect de disipare conferă afinei aspectul său albastru ochiului uman și un aspect albastru-UV ochilor păsărilor, rezultând din interacțiunea luminii cu structurile cristaline aranjate aleatoriu în ceara epicuticulară.

"Albastrul afinei nu poate fi "extras” prin stoarcere - pentru că nu este situat în sucul pigmentat care poate fi extras din fruct. De aceea știam că trebuie să fie ceva ciudat în ceea ce privește culoarea. Așa că am îndepărtat ceara și am recristalizat-o pe carton și în acest fel am reușit să creăm un nou strat albastru-UV", explică dr. Rox Middleton, de la Școala de Științe Biologice a Universității din Bristol, într-un comunicat de presă, potrivit Study Finds.

Vezi și: De ce să îți pui unt în cafea. Cele 2 ingrediente anti-cancer pe care să le pui în cafea: Te va ajuta și să slăbești

Albastrul afinelor, folosit ca și colorant natural

Acest colorant ultra-subțire, de aproximativ doi microni grosime, este mai puțin reflexiv, dar vizibil albastru și reflectă eficient lumina UV, deschizând potențial noi căi pentru producția de coloranți.

"Arată că natura a evoluat pentru a folosi un truc foarte ingenios, un strat ultratransparent pentru un colorant important", subliniază dr. Middleton.

Cercetarea aruncă, de asemenea, lumină asupra funcțiilor mai largi ale stratului de acoperire găsite pe majoritatea plantelor, care servesc diverse roluri, inclusiv impermeabilitatea la apă și auto-curățarea, anterior neînțelese în totalitate de către oamenii de știință. Semnificația structurii pentru colorația vizibilă este o nouă revelație.

Echipa explorează acum metode mai simple de replicare și aplicare a acestui strat, ceea ce ar putea duce la vopseluri sustenabile, biocompatibile și chiar comestibile care reflectă lumina UV și albastră. Aceste straturi de culoare ar putea imita versatilitatea protecțiilor biologice naturale din plante.

"A fost foarte interesant să descoperim că există un mecanism de colorare necunoscut chiar sub nasul nostru, pe fructe populare pe care le cultivăm și le mâncăm tot timpul.

A fost și mai excitant să putem reproduce acea culoare prin recoltarea cerii pentru a face un nou strat albastru pe care nimeni nu l-a mai văzut înainte. Construirea întregii funcționalități a acestei ceri naturale în materiale artificial create ingenios este visul", spune dr. Middleton.

Studiul este publicat în jurnalul Science Advances.

Vezi și: Care este cantitatea corectă de fructe pe care ar trebui să o consumăm. Wasim Nazer: Asta este

Ce impact au culorile alimentelor asupra sănătății

Fructe - FOTO: Freepik@yurawhite

Fructele și legumele colorate pot picta un tablou frumos al sănătății deoarece conțin fitonutrienți, compuși care le conferă plantelor culorile lor bogate, precum și gusturile și aromele lor distincte. Fitonutrienții întăresc, de asemenea, sistemul imunitar al plantelor. Aceștia le protejează pe plante de amenințări din mediul lor natural, cum ar fi bolile și soarele excesiv.

Atunci când oamenii consumă alimente de origine vegetală, fitonutrienții ne protejează de boli cronice.

Societatea Americană de Cancer recomandă consumul zilnic de 2-1/2 căni de fructe și legume. Cele mai recente Ghiduri Alimentare din SUA recomandă consumul chiar și mai mult: 2-1/2 căni de legume și 2 căni de fructe, pe baza unei diete de 2.000 de calorii.

Vezi și: Căpșunele învelite în ciocolată, cel mai popular desert de Ziua Îndrăgostiților. Cât de sănătoase sunt, de fapt

Fitonutrienții din fiecare culoare și de ce boli ne feresc

Fitonutrienții au efecte puternice anti-cancer și anti-boli de inimă. Și cercetările epidemiologice sugerează că modelele alimentare care includ fructe și legume sunt asociate cu un risc redus al multor boli cronice, inclusiv bolile cardiovasculare, și ar putea oferi protecție împotriva anumitor tipuri de cancer.

Roșu: Sunt alimente bogate în licopen, un carotenoid puternic care neutralizează radicalii liberi care dăunează genei și par să protejeze împotriva cancerului de prostată, precum și a bolilor de inimă și plămâni. Se găsesc în căpșuni, merișoare, zmeură, roșii, cireșe, mere, sfeclă, pepene roșu, struguri roșii, ardei roșii, ceapă roșie.

Portocaliu și galben: Furnizează beta criptotanxin, care susține comunicarea intracelulară și ar putea ajuta la prevenirea bolilor de inimă. Se găsesc în morcovi, cartofi dulci, ardei galbeni, portocale, banane, ananas, mandarine, mango, dovleac, caise, dovleac de iarnă (butternut, roșcov), piersici, pepene galben, porumb.

Verde: Aceste alimente sunt bogate în substanțe chimice care blochează cancerul, cum ar fi sulforafanul, izotiocianatele și indolii, care inhibă acțiunea carcinogenilor (compusuri care cauzează cancer). Se găsesc în spanac, avocado, sparanghel, anghinare, broccoli, germeni de lucernă, varză kale, varză de Bruxelles, kiwi, frunze de varză, ceai verde, ierburi verzi (mentă, rozmarin, salvie, cimbru și busuioc).

Albastru și violet: Au antioxidanți puternici numiți antociani, care se crede că întârzie îmbătrânirea celulară și ajută inima blocând formarea cheagurilor de sânge. Se găsesc în afine, mure, cătină, struguri Concord, stafide, vinete, prune, smochine, prună, lavandă, varză mov.

Alb și maro: Familia ceapă conține alicină, care are proprietăți antitumorale. Alte alimente din această grupă conțin flavonoizi antioxidanți precum quercetina și kaempferol. Se găsesc în ceapă, conopidă, usturoi, praz, păstârnac, ridiche daikon, ciuperci, potrivit Harvard Health.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.