Curățarea conexiunilor neuronale în timpul somnului. Ce face creierul cât timp dormim și de ce lipsa de somn afectează sănătatea acestuia

somn Foto: Freepik @urwanoor526
Un studiu recent sugerează că procesul de curățare al creierului poate avea loc și în starea de veghe, nu doar în timpul somnului.

Un nou studiu sugerează că ipoteza conform căreia curățarea creierului are loc în timpul somnului ar putea fi inexactă. Cercetarea a constatat că șoarecii au curățat mai multe toxine și metaboliți din creierul lor atunci când erau treji decât atunci când dormeau sau erau anesteziați. Lipsa pe termen lung a unui somn suficient este legată de demență și Alzheimer, dar această nouă cercetare sugerează că acest lucru nu se datorează curățării creierului în timpul somnului.

Studiul a observat că în timpul somnului a fost eliminat cu 30% mai puțin colorant fluorescent din creierul șoarecilor decât atunci când aceștia erau treji. Atunci când șoarecii erau anesteziați, a fost eliminat cu 50% mai puțin colorant. Cercetătorii au observat viteza cu care colorantul s-a deplasat din ventriculii creierului către alte regiuni ale acestuia, ceea ce le-a permis să măsoare gradul în care colorantul a ieșit în cele din urmă din creier. Rezultatele sugerează că o lipsă de curățare a creierului din cauza somnului insuficient nu este motivul acestor efecte.

Ce face creierul în timpul somnului

Un studiu realizat de Nicholas Franks, profesor la Imperial College London, sugerează că somnul este esențial pentru mamifere pentru supraviețuire și pentru consolidarea memoriei. Studiul sugerează că somnul oferă un beneficiu crucial care nu poate apărea sau apare ineficient în timpul stării de veghe, ceea ce reprezintă un punct forte al ideii de curățare, potrivit MedicalNewsToday.

Franks sugerează, de asemenea, că somnul permite creierului să curețe conexiunile neuronale formate în timpul stării de veghe, eliminând potențial sinapsele nedorite și consolidându-le pe cele care urmează să fie reținute.

Vezi și: Legătura dintre diabetul la tineri și boala Alzheimer. Cum poate fi redus riscul de Alzheimer la persoanele cu diabet

Foto: Freepik @vecstock

Cum afectează întreruperile de somn creierul

Un studiu realizat de Uppsala Universitet din Suedia a constatat că somnul și anestezia au dus la reduceri similare ale clearance-ului cerebral. Cu toate acestea, concluziile studiului nu sunt definitive, deoarece este realizat pe șoareci și nu este clar cum se transpun la oameni.

Jonathan Cedernaes, un cercetător în domeniul somnului și al circadianismului, a sugerat să se aștepte studii de monitorizare și confirmări înainte de a renunța la ideea că somnul este un moment de curățare a creierului. De asemenea, el a remarcat că autorii studiului au ales să folosească un colorant cu moleculă mică, care ar fi putut produce un rezultat diferit de curățare a creierului.

Cedernaes a sugerat că studiul a privat șoarecii de somn pentru a studia starea de veghe înainte de a-i lăsa să doarmă. El consideră că efectele circadiene, procesele biologice conduse de ceasul intern al organismului, ar putea juca un rol în curățarea creierului. În plus, a menționat că compararea pierderii somnului cu somnul normal este adesea folosită pentru a stabili ce face somnul în mod normal și pentru a exclude efectele circadiene.

Vezi și: Cum îți îmbunătățești calitatea somnului în era digitală. Efectul ecranelor înainte de culcare

Motivul pentru care organismul nostru are nevoie de somn

Un nou studiu realizat de Cedernaes și Frank sugerează că un somn slab este asociat cu un risc mai mare de neurodegenerare, în special cu boala Alzheimer. Cercetătorii au descoperit că nivelurile de proteine legate de neurodegenerare, cum ar fi tau, sunt produse la niveluri mai ridicate în timpul stării de veghe, atunci când activitatea neuronală este ridicată. Întreruperea somnului perturbă reglarea normală a proteinelor, în special a proteinelor beta amiloid și tau, care sunt implicate în patogeneza bolii Alzheimer.

Studiul sugerează, de asemenea, că este posibil ca somnul să nu faciliteze eliminarea metaboliților din creier, dar are proprietăți de refacere care contribuie la îmbătrânirea sănătoasă a creierului. Frank a susținut că studiul elimină pur și simplu o explicație pentru legătura dintre somnul insuficient și tulburările neurologice.

Starea de veghe îmbunătățește eliminarea metaboliților din creier în comparație cu somnul sau anestezia, dar aspectele specifice responsabile pentru această îmbunătățire rămân necunoscute. Exercițiul fizic poate, de asemenea, să îmbunătățească clearance-ul, dar sunt necesare cercetări suplimentare.

Cercetările preliminare sugerează că activitatea fizică poate ajuta la eliminarea metaboliților, dar sunt necesare studii suplimentare. Somnul este adesea asociat cu rezultate mai bune în materie de sănătate, iar un stil de viață sănătos, care include un somn suficient, o dietă sănătoasă și activitate fizică, este asociat cu un risc mai mic de a dezvolta boli neurodegenerative mai târziu în viață.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Crossuri externe

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
pixel