Cum recunoști crizele false de epilepsie

Epilepsie. Foto: Pixabay
Crizele false de epilepsie sau psihogene, sunt o manifestare a subconștientului și sunt mai des întâlnite la femei. Iată cum le deosebești de realele crize epileptice. 

Epilepsia este o boală neurologică cronică ce poate afecta oameni de toate vârstele. Peste 50 de milioane de persoane au, în lume, diagnosticul de epilepsie, ceea ce o face una dintre cele mai comune boli neurologice la nivel mondial. În multe părți ale lumii, cei cu epilepsie și familiile lor suferă din cauza stigmei și a discriminării. 

Puținele lucruri pe care majoritatea le știe despre epilepsie este că aceasta se manifestă prin crize recurente – mișcări involuntare ale corpului care sunt uneori însoțite de lipsa conștienței - și că aceste crize apar în urma unui „scurt circuit” în creier. Efectele pot fi ușoare – o lipsă scurtă a atenției, sau severe – convulsii prelungite. Și frecvența poate varia – de la mai puțin de una pe an, până la câteva pe zi. 

Crizele non-epileptice

Uneori oamenii experimentează crize care seamănă cu cele epileptice, dar nu sunt. Acestea poartă numele de crize psihogene sau non-epileptice și sunt cauzate de factori psihologici. Uneori apar în urma unui eveniment traumatic, alteori nu au o cauză clară. Singura investigație medicală care arată diferența între  criză epileptică și una psihogenă este EEG (electroencefalograma). Dacă în cazul epilepsiei crizele pot fi ținute sub control cu tratament adecvat sau intervenții chirurgicale, în cazul crizelor psihogene tratamentul constă, acum, doar în terapie cognitiv-comportamentală. 

„Manifestările de tip psihogen rareori îndeplinesc criteriile unei crize epileptice. Rareori există incontinență sau mușcarea limbii, elemente tipice unei crize de epilepsie. Ele apar într-un context emoțional, de obicei când există o persoană de suport în preajmă, având menirea, din punct de vedere psihologic dar fără intenție, de a atrage atenția. Practic, o criză psihogenă este o manifestare a subconștientului. Pacienții sunt destul de expliciți atunci când descriu aceste crize pentru că nu apare o pierdere a conștienței. Revenirea după criză are și ea loc mult mai rapid decât în cazul unei crize epileptice”, Dr Cătălina Hogea, medic psihiatru.  

Când apar odată cu crizele epileptice

Crizele psihogene, însă, pot aparea concomitent cu cele reale epileptice, ceea ce constituie o problemă atât pentru pacienți, cât și pentru medici. 

„Avem pacienți care pot avea ambele tipuri de crize. Există pacienți care țin sub control crizele epileptice prin tratament sau operație dar care continuă să aibă niște evenimente care seamănă în mare parte cu crizele epileptice inițiale. Aceste manifestări încep cu aceeași emoție, dar ulterior sunt suficient de diferite încât să trădeze faptul că nu mai sunt crizele uzuale ale pacientului, ci niște evenimente psihogene. Ce am observat noi este că evenimentele psihogene au o durată mai lungă decât crizele de epilepsie. Pacientul spune, de exemplu, că are o stare puternică de anxietate care durează până la o oră sau că se întâmplă să cadă și să se zbată 30 de minute. Este foarte puțin probabil ca aceasta să fie o criză epileptică. Plus că manifestările epileptice tind să urmeze un tipar – să înceapă la fel și să urmeze același tipic de la o criză la cealaltă. Spre deosebire de crizele psihogene, care sunt diferite”, Dr. Irina Oane, medic neurolog specializat în epileptologie.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Ştiri Recomandate

Crossuri externe

pixel