Vezi și: Dieta Portfolio, rolul proteinelor vegetale în combaterea colesterolului ridicat. Dieta care transformă modul în care îți protejezi inima

Boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă progresivă, afectează profund creierul și capacitatea de funcționare a unei persoane. Pe măsură ce neuronii din creier se deteriorează, capacitatea de a gândi, de a-și aminti și de a comunica scade, ducând în cele din urmă la modificări semnificative ale comportamentului, emoțiilor și abilităților fizice.

Deși cauza exactă a bolii Alzheimer rămâne necunoscută, caracteristicile distinctive ale acestei afecțiuni includ acumularea de proteine anormale, care perturbă conexiunile neuronale, ducând la declinul cognitiv. Acest articol explorează modul în care boala Alzheimer afectează creierul și impactul ulterior asupra diferitelor aspecte ale vieții unei persoane.

Neurodegenerarea și impactul acesteia asupra funcției cerebrale

Boala Alzheimer duce la distrugerea treptată a neuronilor, în special în zonele creierului responsabile de memorie, luarea deciziilor, reglarea emoțională și mișcare. Această degenerare este determinată de acumularea a două proteine-cheie: plăcile amiloide și încurcăturile tau.

Plăcile amiloide constau în aglomerări ale unei proteine numite beta-amiloid, care perturbă comunicarea dintre neuroni. Legăturile tau, un alt tip de acumulare de proteine, destabilizează structura internă a neuronilor, împiedicându-i să funcționeze corect.

Aceste perturbări duc la moartea celulelor creierului, în special în regiuni critice precum hipocampul, care este responsabil pentru formarea memoriei. Pe măsură ce aceste celule mor și conexiunile dintre neuroni sunt întrerupte, creierul începe să se micșoreze, în special în hipocampus și în zonele înconjurătoare, ducând la pierderea abilităților cognitive și funcționale.

Efectele asupra capacităților cognitive și funcționale

Declinul cognitiv este unul dintre cele mai timpurii și mai evidente efecte ale bolii Alzheimer. Persoanele cu Alzheimer pot întâmpina inițial dificultăți în a-și aminti evenimente recente, dar, în timp, această pierdere de memorie se extinde și la amintirile pe termen lung.

Boala interferează progresiv cu abilitatea unei persoane de a înțelege, de a gândi critic și de a lua decizii. Persoanele se pot strădui să îndeplinească sarcinile zilnice, să urmărească conversațiile sau chiar să-și amintească fețe și locuri familiare.

În plus, boala Alzheimer afectează capacitatea creierului de a comunica intern. Pe măsură ce plăcile și încurcăturile se acumulează, neuronii sunt incapabili să transmită eficient semnale, afectând atât procesarea memoriei pe termen scurt, cât și pe termen lung.

În cele din urmă, această perturbare duce la confuzie, dezorientare și pierderea capacității de a recunoaște obiecte comune sau de a înțelege orientarea spațială.

Foto: Freepik @karlyukav

Modificări emoționale și comportamentale

Dincolo de declinul cognitiv, Alzheimer afectează în mod semnificativ starea emoțională și comportamentul unei persoane. Persoanele afectate pot părea apatice sau își pot pierde interesul pentru activitățile care le plăceau odată. Această retragere poate duce la izolare socială, deoarece nu se mai pot implica în conversații sau activități care erau importante pentru ele.

În stadiile ulterioare ale bolii Alzheimer, schimbările de comportament devin mai pronunțate. Oamenii pot repeta acțiuni sau fraze, pot ascunde bunuri sau pot avea izbucniri fizice.

Aceste modificări comportamentale sunt adesea rezultatul afectării lobilor frontali ai creierului, care reglează comportamentul social și luarea deciziilor. Boala poate face dificilă controlarea acțiunilor persoanelor, ceea ce poate duce la un comportament care pare ieșit din comun.

Citește și: Ulcerul gastric: primele simptome și pericolele pe care nu trebuie să le ignori

Rolul regiunilor cerebrale în boala Alzheimer

Boala Alzheimer afectează mai multe regiuni cheie ale creierului, fiecare responsabilă de diferite aspecte ale cogniției, comportamentului și funcției fizice. Semnele inițiale ale bolii Alzheimer apar de obicei în cortexul entorinal și hipocampus, regiuni asociate cu memoria și învățarea.

Pe măsură ce aceste zone devin compromise, persoanele pot întâmpina dificultăți în îndeplinirea unor sarcini de bază, cum ar fi reamintirea numelor, găsirea obiectelor sau recunoașterea fețelor familiare.

Lobii frontali, care controlează funcții de ordin superior precum planificarea, organizarea și comportamentul social, sunt, de asemenea, afectați în mod semnificativ. Deteriorarea acestor zone duce la modificări ale personalității, schimbări de dispoziție și o capacitate redusă de a se implica în activități sau de a lua decizii. Î

n mod similar, lobii parietali, responsabili de conștientizarea spațială și de capacitatea de a îndeplini sarcini într-o secvență logică, contribuie la dificultățile în desfășurarea activităților zilnice, cum ar fi îmbrăcatul, mâncatul sau condusul.

În timp ce lobii occipitali, care controlează vederea, sunt de obicei afectați mai târziu în boală, afectarea acestor zone poate cauza dificultăți în procesarea vizuală, inclusiv recunoașterea formelor, culorilor sau mișcării.

Semnele distinctive ale bolii Alzheimer

Plăcile amiloide și încurcăturile tau sunt caracteristicile definitorii ale bolii Alzheimer. Plăcile amiloide sunt aglomerări de proteine beta-amiloide care se acumulează între neuroni, blocând comunicarea și perturbând funcționarea creierului. Pe de altă parte, încurcăturile Tau se formează în interiorul neuronilor, răsucind și perturbând structurile care transportă nutrienți și semnale esențiale în creier.

S-a considerat mult timp că aceste plăci și încurcături joacă un rol crucial în dezvoltarea bolii Alzheimer. Cu toate acestea, cercetări recente au arătat că, deși sunt predominante în creierul bolnavilor de Alzheimer, este posibil ca ele să nu fie cauza directă a bolii. În schimb, acestea pot fi un produs secundar al altor procese subiacente care duc la neurodegenerare. Studiile în curs se concentrează pe înțelegerea rolului exact pe care aceste acumulări de proteine îl joacă în evoluția bolii.

Atrofia cerebrală

Pe măsură ce Alzheimer progresează, atrofia cerebrală devine mai evidentă. Acest termen se referă la micșorarea creierului, în special în zone precum hipocampusul și lobii temporali, care sunt puternic implicate în procesarea memoriei. Pe măsură ce celulele creierului mor și conexiunile neuronale se pierd, creierul își pierde din volum, iar abilitățile cognitive ale individului continuă să scadă.

Cercetările arată că această micșorare nu este legată doar de pierderea memoriei, ci și de o pierdere mai amplă a abilităților funcționale, inclusiv dificultăți de coordonare, echilibru și capacitatea de a îndeplini sarcinile zilnice. În cazurile grave, atrofia cerebrală poate contribui la pierderea abilităților fizice, afectând capacitatea unei persoane de a se mișca, de a vorbi sau chiar de a se hrăni singură.

Deși în prezent nu există un tratament pentru boala Alzheimer, înțelegerea modului în care aceasta afectează creierul este esențială pentru dezvoltarea unor tratamente mai bune și, în cele din urmă, a unui tratament. Cercetările privind rolul plăcilor amiloide, al încurcăturilor tau și al altor factori continuă să evolueze, oferind speranțe pentru descoperiri viitoare.

Pe măsură ce boala Alzheimer continuă să afecteze milioane de oameni din întreaga lume, creșterea gradului de conștientizare a efectelor sale asupra creierului și comportamentului este esențială pentru a oferi sprijin celor afectați și familiilor acestora.

Deși calea spre vindecare este incertă, progresele în cercetarea medicală oferă speranțe pentru o mai bună gestionare și o potențială prevenire a acestei afecțiuni devastatoare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.