Titularul catedrei de Istoria Medicinei la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila" din București, prof.dr. Octavian Buda susține că profesorii români au învățat din lecția lui Paulescu vizavi de nominalizările la acest prestigious premiu, astfel că în perioada interbelică au venit cu 3 propuneri pentru medicină: Victor Babeș, Toma Ionescu și Ion Cantacuzino.

,,Profesorii români s-au prins că au pierdut o ocazie, că Paulescu putea fi propus sau în orice caz imediat cum el și-a pus la punct acest patent de fabricare a pancreinei savanții români ar fi trebuit să dea din tobă și să arate uite o școală apropiată de școala de medicină franceză creează niște rezultate remarcabile. Profesorii români și-au dat seama, probabil că a fost ca un duș rece această acordare a premiului Nobel exclusiv canadienilor”, a povestit invitatul emisiunii DC Medical.

Pelagra, o carte perdantă la Nobel

Pelagra, o boală carențială cauzată de o dietă deficitară sau de incapacitatea organismului de a absorbi, fie niacina (una dintre vitaminele complexului B), fie triptofanul (un aminoacid esențial) l-a preocupat pe savantul român în acea perioadă. „El a denumit-o «boala mizeriei»,  o boala despre care se credea in vremea respectivă că este infecțioasă și pe care a studiat-o timp îndelungat.

,,Babeș a fost propus pentru o boală care nu este infecțioasă, există niște autoexperimente care s-au făcut chiar în perioada interbelică, un savant pe nume Goldberger care în mod ostentativ pentru a demonstra că această boală nu este infecțioasă a recoltat cruste de la bolnavii de pelagră pe care le-a pus în alimente și s-a autoexperimentat și a văzut că nu a dezvoltat boala respectivă.  Trebuie să știi cum să te prezinți pentru nominalizarea la Premiul Nobel, trebuie să convingi un asemenea comitet că cercetările tale științifice sunt absolut remarcabile pe plan internațional, și că ai dezvoltat eventual un nou domeniu al știintei biomedicale or Victor Babeș chiar avea la dispoziție resurse profesionale să se prezinte cu o cu totul altă carte de vizită”, a precizat prof.dr. Buda. În opinia specialistului în istoria medicinei, Victor Babeș ar fi avut mai multe șanse la Nobel, dacă ar fi participat cu alte cercetări ale sale.

Victor Babeș este unul din cei care a pus la punct în știința legată de vaccinare stabilizarea vaccinului în rabie, fiind unul din marii deschizători de drumuri în imunologie.

,,S-a ocupat de seroterapie, seroterapia este bazată pe principiul imunității pasive, deci pui anticorpi activi experimental în ser și poți să ajuți în infecție sau boli precum difteria, să salvezi viața unui om care nu poate să dezvolte în timp util anticorpii cu care să se apere. De altfel, primul premiu Nobel dat pentru Medicină aparține luil Emil von Behring de la Berlin tocmai bazat pe acest principiu, or Babeș l-a dezvoltat. El enunță principiile seroterapiei când e primit în Academia Română în prezența lui Carol Întâi încă din 1985. Deci dacă el bătea tobă pe aceste mari contribuții în imunologie care sunt foarte importante atrăgea atenția“, e de părere fostul președinte al Asociației Europene de Istoria Medicinei, prof.dr. Octavian Buda.

Babesioza l-ar fi făcut un candidat redutabil la premiul Nobel

Considerat cel mai mare parazitolog al lumii, românul Babeș a descoperit o nouă clasă de paraziți - sporozoari intracelulari nepigmentați - care cauzează febra de Texas la pisici și alte îmbolnăviri la animale vertebrate. De exemplu, în Europa de sud est babesioza era o boală la oi, care punea probleme foarte grave de ordin economic. La Congresul Internațional de Zoologie din Londra (1900) paraziții descoeriți de român au fost clasificați în genul Babesia.

,,A descoperit babesioza ca boală și babesia ca microogranism similar microorganismelor din malarie și care generează un spectru întreg de boli epidemice care se manifestă atât în medicina veterninară la vaci și oi, dar și la om pentru că sunt boli epidemice, se transmit. Babesiozele sunt astăzi subiect de conferințe internaționale. Americanii au un savant glorificat în microbiologie, în bacteriologie, pe Theobalt Smith din Texas, care a descoperit practic în același timp cu Victor Babeș un microorganism care astăzi se numește babesie. Culmea este că l-a descoperit aproape în același timp cu Victor Babeș și care îi acordă prioritatea internațională cu toată eleganța unui om care nu dă pe nimeni la o parte. Pe de altă parte să nu uităm că aceste microorganisme descoperite de Babeș fac parte dintr-o specie asemănătoare protozoarului care dă malaria, plasmodium falciparum și asa cum Alphonse Laveran a luat premiul pentru întemeierea malariologiei, dacă Babeș își punea dosarul de candidatură într-o perioadă apropiată de cea a lui Laveran putea să fie și pentru acest domeniu un candidat extrem de redutabil”, a spus prof.dr. Buda.

Mai multe amănunte puteți afla din interviul video aici

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.