Cochrane a publicat, ieri, un Rapid Review (analiză sau revizuire rapidă, link analiză) analizând carantina în timpul pandemiei date de coronavirus și COVID-19. Printre autorii acesteia se numără și asistentul universitar Andreea-Iulia Dobrescu, doctor în medicină, de la Departamentul de Genetică al  Universității de Medicină și Farmacie din Timișoara. 

Analiza rapidă rezumă dovezile disponibile din studiile care arată cum afectează carantina răspândirea noului coronavirus și a COVID-19. Studiile incluse în revizuire concluzionează în mod constant că această măsură - carantina - poate juca un rol în controlul răspândirii SARS-CoV-2. Deși punerea în aplicare timpurie a carantinei și combinarea acesteia cu alte măsuri de sănătate publică pot reduce răspândirea bolii, rămân incertitudini-cheie cu privire la modul în care aceste măsuri pot fi adoptate cel mai bine și când pot fi ele relaxate.

În prezent, nu există medicamente sau vaccinuri eficiente, dedicate și disponibile pe piață pentru a trata sau a preveni în mod special COVID-19. Din acest motiv, în anumite țări s-au utilizat măsuri restrictive de sănătate publică, cum ar fi izolarea, distanțarea fizică (socială) și carantina pentru a reduce transmiterea noului coronavirus. Izolarea se referă la separarea persoanelor cu simptome de altele, în timp ce carantina este restricția persoanelor care nu au simptome, dar care au avut contact cu persoane cu infecție confirmată sau suspectată. Carantina poate fi implementată în mod voluntar sau poate fi pusă în aplicare legal de către autorități și poate fi aplicată la nivel individual, de grup sau în comunitate.

Această analiză rapidă a fost realizată într-un timp scurt, ca parte a efortului organizațional al Cochrane pentru a răspunde nevoii de rezumate actualizate ale dovezilor existente, care să sprijine luarea deciziilor în combaterea efectelor și impactului COVID-19.

Întreări la care avem nevoie de răspunsuri

Cercetătorii Cochrane au utilizat metode de revizuire sistematică scurtate pentru a aborda cât mai repede următoarele întrebări:

• Este carantina impusă persoanelor asimptomatice care au fost în contact cu un caz confirmat sau suspectat de COVID-19 eficientă pentru controlul focarului COVID-19?

• Există diferențe în eficacitatea carantinei în diferite medii?

• Cât de eficientă este carantina atunci când este combinată cu alte intervenții, cum ar fi izolarea cazurilor, închiderea școlilor sau medicamentele antivirale, în reducerea transmiterii, incidenței bolilor și a decesului?

• Este carantina persoanelor care provin dintr-o țară cu un focar COVID-19 declarat, eficientă în controlul focarului COVID-19?

Autorii au identificat 29 de studii relevante. Dintre acestea, 10 s-au concentrat pe COVID-19, 15 s-au concentrat pe dovezi legate de SARS (sindromul respirator acut sever), două s-au concentrat pe SARS și alte virusuri, iar două s-au concentrat pe MERS (sindromul respirator din Orientul Mijlociu).

Cele 10 studii care abordau COVID-19 au fost toate studii de modelare care simulează scenarii de focar în China, Marea Britanie și Coreea de Sud și pe o navă de croazieră.

Studiile de modelare COVID-19 incluse în revizuire raportau în mod constant un beneficiu al măsurilor de carantină și existau constatări similare din studii efectuate pe SARS și MERS.

Cât de efcientă este carantina în COVID-19, concluzii

Autorii acestei analize Cochrane au concluzionat că:

• Carantina persoanelor expuse cazurilor confirmate poate evita proporții mari de infecție și decese, comparativ cu nicio măsură.

• Efectul carantinei călătorilor dintr-o țară cu focar declarat pentru a preveni transmiterea și moartea a fost mic.

• În general, combinația dintre carantină și alte măsuri de prevenire și control, cum ar fi închiderea școlilor, restricțiile de călătorie și distanțarea fizică, a avut un efect mai mare asupra reducerii transmisiilor, a cazurilor care au necesitat paturi de terapie intensivă și a deceselor, comparativ cu carantina de una singură.

• Implementarea mai cuprinzătoare și timpurie a măsurilor de prevenire și control poate fi mai eficientă în controlul focarului COVID-19.

Cercetătorii consideră, totuși, că încrederea lor în rezultate este scăzută sau foarte mică din cauza modului în care au fost dezvoltate modelele utilizate în studii. Ele se bazează pe presupuneri despre adevărata prevalență a infecției, care ar putea fi actualizate atunci când vom ști mai multe despre acest aspect al pandemiei COVID-19.

Cu toate acestea, autorii subliniază, de asemenea, importanța utilizării informațiilor despre contextul local pentru a decide cum ar trebui adoptate măsurile precum carantina și când pot fi ele ridicate. Autorul principal, Barbara Nußbaumer-Streit a declarat că „Această revizuire Cochrane arată că, în timp ce carantina poate ajuta la controlul focarului COVID-19, factorii de decizie vor trebui să monitorizeze permanent situația focarului local pentru a menține cel mai bun echilibru de măsuri, și că există o compensare acceptabilă între beneficii și daune."

Redactorul șef al Cochrane, Karla Soares-Weiser, a adăugat: „Răspândirea coronavirusului reprezintă o provocare majoră pentru guvernele din întreaga lume. (...) Am accelerat această recenzie, deoarece abordează una dintre întrebările prioritare pe care le-am identificat. Această analiză este deosebit de utilă pentru factorii de decizie care caută dovezi pentru deciziile cu privire la punerea în aplicare a măsurilor de carantină".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.