Copilul prematur și provocările lui. Ce trebuie să știe părinții, explică specialistul

Copiii născuți prematur sunt supravegheați până recuperează decalajul. Foto: DC MEDICAL
Copiii născuți prematur sunt supravegheați până recuperează decalajul. Foto: DC MEDICAL
Dr. Cornelia Preda, șeful Secției de Neonatologie de la Spitalul Clinic Sanador. Foto: DC MEDICAL
Dr. Cornelia Preda, șeful Secției de Neonatologie de la Spitalul Clinic Sanador. Foto: DC MEDICAL
  • Copiii născuți prematur sunt supravegheați până recuperează decalajul. Foto: DC MEDICAL
  • Dr. Cornelia Preda, șeful Secției de Neonatologie de la Spitalul Clinic Sanador. Foto: DC MEDICAL
Dr. Cornelia Preda, medic primar neonatolog și șeful Secției de Neonatologie de la Spitalul Clinic Sanador a explicat, EXCLUSIV la Interviurile DC MEDICAL, ce înseamnă un copil născut prematur și care sunt problemele care pot să apară la acești micuți.

Medic primar neonatolog și șef al Secției de Neonatologie de la Spitalul Clinic Sanador, dr. Cornelia Preda este în primul rând mamă a patru copii. Invitată la Interviurile DC Medical, cu ton blând - și aveam să aflăm ulterior și de ce - medicul a vorbit despre ce înseamnă naștere prematură.

În jumătate dintre cazuri, este o naștere care nu poate fi prevăzută. „Pur și simplu sarcina pare a decurge normal și se rup membranele amniotice, se pierde lichid și se declanșează nașterea. Sau apar contracții pe care nu le putem stăpâni medicamentos sau sunt niște condiții care generează o naștere prematură, cum ar fi infecția, spre exemplu".

Ce este un nou-născut prematur

Un copil venit pe lume înainte de termen, în funcție de cât de mult a stat în burta mamei, poate fi o provocare mai mare sau mai mică.

„Noi consideră că termenul unei nașteri normale este de 40 de săptămâni, atunci un copil este considerat prematur dacă vârsta de gestație este mai mică decât 36 de săptămâni. Sigur, prematurii sunt și ei pe mai multe categorii: unii sunt prematuri mari, cei peste 32-34 de săptămâni, și alții prematuri mici, sub 28 de săptămâni, sau extrem de mici, sub 26 de săptămâni", a epxlicat dr. Cornelia Preda.

Acești din urmă copilași, cei mai mici, sunt ce amai mare provocare. Cel mai mic prematur care a venit pe lume la Spitalul Clinic Sanador a fost o fetiță care avea 600 de grame și 24 de săptămâni vârsta gestațională. Adică exact atât de mare cât să-l poți ține în palme. Cu toate că startul său în viața a fost cu probleme, copilul este acum sănătos tun. „Suntem bucuroși să spunem că a evoluat foarte bine. Sigur, a durat destul de mult timp până când să părăsească maternitatea, dar suntem bucuroși că s-a dezvoltat normal ulterior", spune, cu mândrie medicul neonatolog.

Complicații la un copil prematur

În funcție de cât de mult au stat în burta mămicii lor, copilașii veniți pe lume prea devreme pot dezvolta tot felul de complicații.

„Cu cât vârsta de gestație este mai mică, cu atât complicațiile sunt mai frecvente și mai importante. Și ne place să le spunem părinților că acești copii au de trecut niște munți. Pentru că ei sunt foarte mici și, de când se nasc, trec printr-o grămadă de încercări. Prima încercare este legată de adaptarea respiratorie. Știți, bănuiesc, că unui plămân imatur îi lipsește o substanță numite surfactant și, ca să se adapteze, are nevoie atât de administrarea acestei substanțe de către medicul neonatolog. Probabil va avea nevoie și de susținere respiratorie, care poate să fie mai ușoară sau chiar să fie intubat și ventilat mecanic. Cu cât vârsta de gestație este mai mică, cu atât mai mult ca sigur că el va fi ventilat mecanic, și de aceea este nevoie de un ventilator superperformant care să asigure ventilație pentru un copil atât de mic", detaliază dr. Cornelia Preda.

Pe lângă asta, acești nou-născuți prematuri mai au și alte probleme. Spre exemplu, nu-și pot menține temperatura corpului și pot să aibă probleme cu vederea. „Avem nevoie de asemenea de incubatoare extrem de performante care să asigure o temperatură constantă conformă greutății și vârstei de gestație. Avem ventilatoare foarte noi și foarte bune care pe lângă asigurarea homeostaziei, a temperaturii corpului, monitorizează tot timpul nivelul de zgomot și nivelul de lumină pentru că acești copii pot fi afectați de acestea", arată medicu, păstrând același ton jos cu care s-a obișnuit, probabil, și datorită meseriei.

Nou-născuții prematuri pot, așadar, fi afectați dacă se vorbește foarte tare în jurul lor, dacă sunt zgomote puternice sau dacă este lumina mai mare decât o suportă ei la vârsta asta. „Ei ar fi trebuit să rămână în burtică unde zgomotele sunt atenuate de lichidul amniotic, iar lumină nu este", explică medicul.

Afectare la nivelul ochilor

Contează foarte mult și cantitatea de oxigen care este livrată acestor mici copilași. „Suntem foarte atenți la asta, pentru că administrarea unei cantități mai mari decât ar avea copilul nevoie se poate asocia ulterior cu afectarea la nivel oftalmologic. Adică micuțul poate să facă o complicație pe termen lung care e deja cunoscută, se numește retinopatia de prematuritate. Aceasta este corelată o dată cu gradul de prematuritate, dar și cu concentrațiile de oxigen administrate la copil".

Toți copiii care se nasc în Sanador sunt monitorizați de către un medic oftalmolog, din punct de vedere al apariției retinopatiei de prematuritate, și, dacă este nevoie, se intervine cu fotocoagulare cu laser.

Retinopatia presupune „o retină imatură, sub acțiunea unor radicali liberi de oxigen poate să dezvolte o vascularizație anormală, care în final să ducă la dezlipirea de retină. Acesta este un stadiu foarte avansat al retinopatiei. Dar având în vedere că acești copii sunt monitorizați atent, la o săptămână sau la două, se poate interveni în stadii incipiente, astfel încât evoluția lor să fie bună ulterior", arată neonatologul.

Ce alte complicații pot avea

Un alt munte pe care-l au de trecut prematurii este legat de hemoragiile intracraniene. „Cu cât prematurul este mai mic, cu atât vasele lui de sânge sunt mai fragile. Și un lucru care-și poate pune amprenta pe dezvoltarea sa, și imediată, și ulterioară, din punct de vedere neurologic, este o hemoragie la nivel cerebral, la nivel intraventricular. Încă din prima zi de naștere li se face ecografie transfontanelară și avem un protocol strict, la câte zile se monitorizează copilul, ca să vedem dacă au așa ceva. Se pot naște cu hemoragii sau acestea pot apărea ulterior, de obicei în prima săptămână de viață, în primele trei zile mai ales", punctează dr. Cornelia Preda.

Această hemoragie se poate complica cu acumularea de lichid cefalorahidian și copilul ajunge să dezvole hidrocefalie. „Atunci trebuie intervenit neurochirurgical, dar de obicei se monitorizează și se vede în ce măsură se resoarbe hemoragia. Și orice copil prematur este monitorizat ulterior neurologic, de către un medic specialist, ca să vedem dacă se dezvoltă normal. Pentru faptul că el a venit pe lume la o anumită vârstă de gestație, toate organele lui au fost imature, așa că pe urmă trebuie să vedem dacă acestea se dezvoltă corect".

Majoritatea recuperează decalajele

Culmea e - și e în sensul bun - că acești copilași reușesc să recupereze decalajele pe care le au din cauza venirii pe lume mai devreme decât ar fi trebuit.

„Este incredibil. Ei sunt niște mici eroi, și dacă sunt tratați corect și n-au avut probeme foarte, foarte mari, marea lor majoritate recuperează", confirmă medicul.

Spre deosebire de copiii născuți la termen, acești micuți stau, unii chiar luni de zile, în spital, sub atentă supraveghere. „Fiecare spital are un protocol, o vârstă la care se externează acești copii, și sunt niște cerințe: copilul să aibă măcar post conceptual 35 de săptămâni, să crească în greutate, să nu aibă icter, să nu aibă anemie, să aibă analize de infecție normale, să fie negativate, să fie vizualizat din punct de vedere al retinopatiei de prematuritate. Dacă avem aceste lucruri îndeplinite, copilul în final se duce acasă cu mămica, aceasta fiind instruită special cum să-l crească".

Copilași cu condiții speciale

Chiar dacă și-a luat copilașul acasă, mămica nu îl va trata ca pe un prunc normal, oricât d ebine ar fi recuperat el decalajul. „Pentru că nu e același lucru să hrănești un copil la termen sau să hrănești un prematur care mult timp a fost alimentat cu ajutorul unei sonde de gavaj, care se poate descurca mai mult sau mai puțin, ori mai greu, cu biberonul, sau chiar și la sân unii reușesc să se atașeze. Părinții trebuie instruiți pentru că acești copii nu sunt trimiși acasă doar ca să-i creștem în greutate ca să se facă mari. Acești copii trebuie urmăriți din toate punctele de vedere, să vedem dacă toate aceste sisteme și organe se dezvoltă corect ulterior".

Copilul este cu atât mai special cu cât a supraviețuit cu brio unor manevre medicale care, chiar dacă l-au ajutat să crească și să treacă peste hopul maturității, au fost, totuși, agresive.

„Faptul că îi intubăm, faptul că îi intubăm mecanic, faptul că le punem o branulă sau un cateter venos central, toate astea constituie un lucru salvator de viață, oblogatoriu și făcut profesionist, dar vă dați seama că un bebeluș de 600-700 de grame este agresat de aceste intervenții ale noastre asupra lui. Și durerea sau zgomotele sau orice altă patologie poate să-i afecteze ulterior dezvoltarea", explică medicul.

Cum fac față mămicile și tăticii atunci când copilul lor vine pe lume mai devreme decât ar fi trebuit, ce rol joacă neonatologul într-o naștere la termen, dar și ce este de fapt scorul Apgar, aflați din video: 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
pixel