Cercetătorii germani au evaluat doar riscul de contaminare prin inhalarea particulelor microscopice (cu diametru mai mic de o miime de milimetru), care rămân suspendate în aer, nu și contaminarea prin atingerea obiectelor pe care au căzut acestea.

Contaminarea prin contact direct sau prin picături mai mari ( între 0,01 și 0,1 mm - proiectate la cca 1 metru când vorbim, sau alergăm) nu au fost analizate. Aceste trei căi de contaminare pot fi blocate prin dezinfectare, purtarea măștii, distanțare fizică, dar picăturile microscopice din aer se pot ”infiltra” pe lângă banda transversală de fixare a măștii, sau prin laterale, pe lângă elasticul de prindere. Măștile FFP2 au un efect de barieră estimat la 95%, dar prof. Kriegel estimează că, în practică, din cauza erorilor de utilizare (fixare incorectă, folosire prea îndelungată, cu ”pauze”, în care masca este îndepărtată, acesta se reduce la 70 de procente.

Riscul de contaminare, influențat de trei factori

Intensitatea activității respiratorii a persoanei care elimină virusul, dar și a celui care îl ”recepționează”, concentrația de aerosoli din cameră și durata expunerii sunt trei factori care influențează riscul de contaminare. Ca urmare, riscul de contaminare depinde de activitatea desfășurată și de locul în care aceasta se desfășoară.

Echipa profesorului Kriegel a luat ca nivel de referință riscul de contaminare într-un supermarket, corect ventilat, pentru persoanele care poartă mască. Acest nivel a primit valoarea 1. Celelalte locuri publice au fost clasificate în funcție de valori (subunitare, sau supraunitare) proporționale cu riscul raportat la nivelul de referință. Modelul matematic după care a fost simulată contaminarea a fost realizat în colaborare cu Spitalul Universitar Charité din  Berlin.

Modelul folosit este verificat în cazul tulpinii COVID ”clasice”, riscul de infectare cu varianta sud-africană sau britanică fiind cu 30-50% mai mare.

Top 10 locuri din care poți lua COVID

1. Locurile publice în care ai cea mai mare siguranță (cel mai mic risc de contaminare) din aer sunt spațiile culturale: teatre, muzee, săli de spectacol. Față de nivelul de referință (supermarket) acestea sunt la jumătate, având rata 0,5.
2. Saloanele de coafură au un risc de 0,6, apropiat de cel al sălilor de teatru.
3. Transportul în comun asociază un risc de 0,8, mai mic decât vizita în supermarket.
4. Sălile de cinema, însă, au un nivel de contaminare prin aer dublu decât al teatrelor, comparabil cu cel din magazinele alimentare, adică o rată 1.
5. Shoppingul este cu 10% mai riscant decât cumpărăturile în supermarket: 1,1.
6. Mersul cu trenul are un risc aproape dublu față de transportul public (1,5 față de 0,8).
7. O sală de clasă în școala generală, ocupată 50%, are un risc de 2,9, în timp ce o sală de clasă din liceu are un risc dublu, de 5,8.
8. Munca într-un birou individual are la rîndul său un risc, de 1,6, date fiind contactele cu ceilalți angajați. 
9. Restaurantul ocupat 50% are un risc de 2,3 similar celui reprezentat de mersul la piscină sau la fitness.
10. Un birou tip hală, cu spații colective deschise, ocupat pe jumătate, are un risc notat cu 8 (de opt ori mai mare decât nivelul de referință). 

Deci, cel mai periculos spațiu public din punct de vedere al contaminării cu COVID prin aer este biroul tip hală, în vreme ce sala de teatru este locul cecl mai sigur din acest punct de vedere. 

Studiul a fost realizat la Institutul Hermann-Rietschel Institute, din cadrul Universității Tehnice din Berlin, având doi coordonatori: prof. Martin Kriegel, directorul institutului, medic imunobiolog, și ing. Anne Hartmann, cercetător asociat în cadrul aceluiași institut. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.