Dependenţa de telefon, o problemă reală. Tinerii îşi verifică telefonul de 400 de ori pe zi

dependenta de telefon - Foto: Freepik
Dependenţa de telefon devine o problemă reală în societatea modernă. Statisticile arată că tinerii îşi verifică telefonul de 400 de ori în 16 ore. Iar acest lucru afectează sănătatea emoţională. 

Acesta a fost unul dintre subiectele abordate la masa rotundă „Young Experts”, organizată de Merck Romania la Palatul Parlamentului. 

„Aceste dezbateri sunt foarte benefice pentru că putem face un schimb de idei şi putem găsi soluţii proactive. Trebuie schimbată paradigma, pentru că am ajuns într-un punct în care situaţia din teren nu este foarte fericită şi nu putem face prevenţie sau asistenţă cu ofiţeri de poliţie. Noua agenţie este sub coordonarea primului ministru, ceea ce înseamnă că putem împinge politici publice mai eficient, iar partea de asistenţă a trecut exact acolo unde îi este locul, la Ministerul Sănătăţii. Aşadar, eu văd această agenţie ca o oportunitate să facem lucrurile corect de la început. 

Un laureat Nobel spunea că cea mai bună investiţie este în capitalul uman, pentru că produce cea mai mare rentabilitate pe termen lung. Astfel, dacă investeşti cât mai repede în educaţia tinerilor, randamentul anual poate fi şi de 7%. Deci trebuie văzută fix ca o investiţie, nu ca o cheltuială. 

Cu toţii avem o adicţie, cred: telefoanele! Statisticile ne arată că tinerii se uită la telefon de cel puţin 400 de euro în 16 ore. Vedem că suntem destul de absenţi în ceea ce priveşte realitatea din jurul nostru. Tinerii, statistic vorbind, îşi vor schimba jobul de 10 ori până la 30 de ani. Aşa indică datele de acum. Ceea ce poate e benefic, poate nu. Pe termen lung vom afla”.-  Rareş Achiriloaie, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în domeniul Drogurilor şi Adicţiilor.

"Ce ne lipseşte nouă, politicienilor, este să vă ascultăm mai mult"

La masa rotundă a participat şi Mihai Alexandru Ghigiu, fost şef al Cancelariei Primului Ministru, actualmente preşedinte al Comisiei pentru Învăţămând din Parlamentul României.

„Vreau să vă felicit că sunteţi aici şi mi-aş dori să fiţi curajoşi şi să ne spuneţi ce vă doriţi de la noi. De prea multe ori, avem impresia că ştiţi ce vă doriţi, iar în realitate problemele voastre sunt cu totul altele. Din decembrie, de când sunt preşedintele Comisiei pentru Învăţământ, am avut mai multe întâlniri cu tinerii şi mi-am dat seama că până şi acele probleme pe care le credeam eu de interes, câteodată sunt parţial de interes. Cred că ce ne lipseşte nouă, şi o spun cu toată responsabilitatea, este să vă ascultăm mai mult. Şcoala, pentru unii plăcută, pentru alţii mai puţin plăcută, cred că are, pe lângă rolul de a forma specialişti, rolul de a vă forma pe voi să fiţi buni cetăţeni. Are rolul de a prelua o parte din vechiul rol al familiei şi de a vă ajuta să vă adaptaţi la lucrurile cu care vă confruntaţi.

Eu sunt cadru didactic la SNSPA şi în discuţiile cu studenţii mei am realizat că mulţi cred că ceea ce văd pe Social-Media este viaţa reală. Şi sunt anxioşi, deprimaţi, supăraţi, când constată că viaţa reală e mult mai complicată de atât. Cred eu că rolul şcolii este şi acesta, de a vă ajuta să înţelegeţi că societatea e un pic mai diferită decât ce vedeţi pe social-media. De a vă ajuta să înţelegeţi că există anumite adicţii, şi nu mă refer doar la droguri, ci şi la jocuri de noroc, alcool şi chiar social-media. Nu mă interesează zona de pedepse. Şi la Senat au avut loc multe discuţii despre cum putem să îi pedepsim pe cei care consumă droguri sau mai ştiu eu ce. Pe mine mă interesează cum putem împreună să facem prevenţie pentru a stopa acest flagel. Pe termen lung, prevenţia poate ajuta mai mult decât pedepsele.

Cred la fel de bine că avem nevoie să vorbim şi de competenţe. Eu cred că sunteţi în primul rând prezentul, nu doar viitorul. Faptul că sunteţi studenţi, că puteţi merge să votaţi, că aveţi job-uri unii dintre voi, asta vă face deja să fiţi consideraţi o parte a prezentului. Sunteţi şi viitorul, dar sunteţi la fel de bine şi prezentul”, a declarat Mihai Alexandru Ghigiu.

Principalul scop al „Young Experts” a fost să creeze un cadru de discuție și colaborare, în care tinerii să își exprime preocupările și soluțiile pentru o dezvoltare sustenabilă a societății, cu un accent deosebit pe sănătatea emoțională și bunăstarea generațiilor tinere. Inițiativa a beneficiat de susținerea Comisiei de Sănătate din Senatul României, subliniind astfel importanța implicării tinerilor în procesul decizional al politicilor publice, în special în domeniul sănătății și al sustenabilității.

Proiectul FutURe a fost inspirat de rezultatele a două studii realizate de Merck: „Gen Z și Millennials – Sănătatea emoțională: Ce îi mișcă pe tinerii europeni?” și „Sustenabil sau nimic: Viitorul pe care și-l doresc Millennials și Generația Z din Europa”. Aceste studii au evidențiat faptul că 88% dintre tineri consideră sănătatea emoțională ca fiind una dintre cele mai importante priorități din viața lor, iar 76% dintre aceștia reflectă în mod constant asupra stării lor emoționale.

În urma provocărilor impuse de pandemia COVID-19, sănătatea emoțională a tinerelor generații a devenit o temă centrală, iar masa rotundă va adresa aceste aspecte, precum și interconectarea lor cu alte afecțiuni de sănătate. Discuțiile vor sublinia importanța unei abordări integrate a sănătății, care să includă atât starea fizică, cât și cea emoțională, la toate nivelurile societății.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Ştiri Recomandate

Crossuri externe

pixel