"Fie că a fost internat în chirurgie sau medicală, orice pacient are o mulțime de neclarități atunci când se externează și ideal ar fi ca medicii să limiteze lista și să-i ofere cât mai multe informații valoroase.

1. Ce înseamnă acele diagnostice? Un pacient poate rămâne cu niște diagnostice pe care le poartă chiar întreaga viață. Medicul va explica aici, în cuvinte simple, ce semnifică acei termeni. Pacientul trebuie să-și cunoască bolile avute.

2. Ce pastile am voie să iau? Sunt cazuri în care, după o intervenție chirurgicală, pacientul vrea să știe ce pastile are voie să ia. Medicul îi va explica despre diferitele clase de antialgice (medicamente împotriva durerii) sau antiinflamatoare, spunându-i exact ce, cum și cât poate lua din fiecare.

3. Care este schema de tratament? De multe ori, pacienții vârstnici au scheme complexe cu medicații care-i pot încurca. Se prezintă la gardă oameni care au luat prea mult acenocumarol (anticoagulant oral), digoxin (un medicament cardiotonic și antiaritmic) sau metoprolol (clasa betablocantelor, cu efecte multiple asupra inimii). Ei trebuie să primească separat de biletul de externare o schemă lizibilă, logică, pe care să și-o lipească de un dulap sau perete. Ideal, medicațiile le vor fi aranjate de către familie.

4. Ce pot să mănânc? Alimentația este extrem de importantă și aici oamenii au mereu lipsuri la acest capitol. Unii cred că nu au voie să consume proteine. Alții că o ceașcă de cafea le va face mult rău. Mulții nu știu de exemplu de binecunoscuta interferență dintre grepfrut (inclusiv suc) și multe medicamente (anticoagulante, antiinflamatorii, antibiotice). Medicii ar trebui să-și pregătească niște texte și să le ofere fiecărui pacient la externare.

5. Am voie să beau alcool? Lucrurile aici sunt discutabile și un pacient aflat pe o medicație cronică trebuie să evite consumul de alcool. De asemenea, cei cu patologii renale, hepatice, digestive (altele decât hepatice), cardiace (de tip aritmii, forme severe de insuficiență cardiacă) trebuie să evite consumul de alcool. În rest, moderația intervine și-n acest capitol. Un consum modest, de 20-30 de grame de alcool la unele ocazii nu ridică riscul anumitor boli.

6. Am voie să fac sex? Este un capitol important al vieții și nimeni nu va da restricții aici, poate doar dacă există tulburări severe cardiace și e nevoie de prudență, sau în primele zile de după o intervenție chirurgicală.

"Cât mai trăiesc, cea mai grea întrebare"

7. Voi rămâne toată viața cu aceste diagnostice? Cu unele, din păcate, da. Multe se pot ameliora cu o viață bazată pe principii sănătoase, fiecare medic trebuind să recomande pacientului mișcare, alimentație optimă, atmosferă relaxantă.

8. Pot face mișcare? Chiar și după un infarct miocardic acut, pacientul trebuie să facă mișcare. Urcat niște trepte, mers pe jos pe distanțe mai lungi, o alergare din când în când, înot, bicicletă – trebuie să ne mișcăm. Sedentarismul ucide.

9. Iau aceste pastile toată viața sau doar câteva zile? Mulți nu știu că anumite pastile se iau în principiu toată viața și ele se optimizează constant la controale. Unii primesc șapte zile de antiinflamator, dar cred că trebuie luat fără oprire și continuă să ia un medicament care poate face mult rău. Orice indicație trebuie să fie clară.

10. Când revin la un control? Este important ca pacientul să știe când va fi revăzut. După o intervenție e nevoie de schimbarea pansamentelor. La o hipertensiune arterială e nevoie de monitorizarea valorilor și optimizarea schemei de tratament. La o poliartrită reumatoidă e nevoie de verificări periodice. Orice pacient trebuie să știe exact când va fi revăzut de medicul curant.

11. Cât mai trăiesc? E cea mai grea întrebare. Unii află că au un cancer sau altă boală grea. Medicul trebuie să le explice conduita ulterioară și să evite informații brutale, putând oferi niște marje orientative.

12. Pot să mă întorc la muncă? Sunt cazuri diverse în care se recomandă concediu medical sau, dacă există o corelație strictă între patologie și locul de muncă, schimbarea sau renunțarea la acel mediu.

13. Trebuie să slăbesc? Da. Normoponderalitatea este dezirabilă mereu. Se recomandă un consult la medicul specialist în diabet și boli de nutriție, ideal și la psiholog. Atingerea normoponderalității înseamnă riscuri reduse pentru principalele boli și ameliorarea suferințelor date de cele deja avute.

14. Este contagios ce am eu? Poate pacientul are o hepatită virală sau chiar infecție HIV. I se va explica exact ce trebuie să facă, pentru a limita răspândirea în populație.

15. De unde mă pot informa? Dr. Google și forumurile deschise sunt de regulă nocive. Fiecare pacient trebuie să-și strângă surse bune de informare, ideal cu articole scrise de medici. În limita timpului avut, medicul de familie poate răspunde la câteva întrebări. Niciun pacient nu trebuie să exagereze cu prospectele, citind toate posibilele efecte adverse (le poate atrage via nocebo). O informare decentă, din surse genuine, cu o atitudine pozitivă sunt de îmbrățișat", a scris medicul Vasi Rădulescu, pe blogul său. 

"Dr. Google", CAPCANA unor informații neverificate prin consult medical. Medic, mesaj FERM

Informații neavizate de pe site-uri neverificate sau forumuri pot pune într-un real pericol sănătatea. Când este vorba de sănătatea copiilor, situația este și mai delicată, atrag atenția medicii. 

De multe ori, părinții îl consultă pentru prima dată pe ”Dr. Google”, însă, potrivit specialiștilor această variantă nu este una potrivită pentru că poate pune în pericol sănătatea copiilor, sau, îi poate alarma inutil pe părinți.

În societatea actuală, informațiile cele mai la îndemână se găsesc pe internet sau forumuri, sau grupuri de părinți. Numai că nu peste tot informațiile sunt veridice.

Administrarea de medicamente, doar după recomandarea medicilor

Medicii specialiști îi sfătuiesc pe părinți să nu aplice tratamente pentru copiilor lor după sfaturile găsite pe Internet. Este nevoie de un consult de specialitate, înainte de a administra orice fel de medicament.

”În primul rând, doamnele trebuie să știe faptul că în acest grup nu se rezolvă urgențele medicale și nu înlocuiește un consult medical. În cazuri de acest gen, recomandăm ferm un consult la medicul specialist. Am informat de la bun început care este scopul acestui grup si am reamintit opţiunile in caz de urgente medicale. Daca mama/părintele nu recunoaște urgenta, noi urmărind permanent solicitările care apar, vom direcționa mama către unitatea medicala competenta: cabinet medical/serviciul de urgente, in funcţie de situaţie. Încercam, pe cat posibil, in articolele pe care le postam a atenţiona când este momentul pentru a apela la un consult medical, în funcție de caz”, a declarat medicul psiholog clinian Claudia Lupuleac, în exclusivitate pentru DC Medical.

Informațiile eronate pot avea consecințe grave - citește mai departe AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.