Vitamina A este de fapt numele unui grup de retinoizi liposolubili, incluzând retinol, retinină și esteri retinilici (link direct sursa informației). Vitamina A este implicată în funcția imunitară, în vedere, reproducere și comunicarea celulară. Ea este esențială pentru vedere ca o componentă esențială a rodopsinei, o proteină care absoarbe lumina în receptorii retinieni și pentru că sprijină diferențierea și funcționarea normală a membranelor conjunctivale și a corneei. Vitamina A sprijină, de asemenea, creșterea și diferențierea celulelor, jucând un rol critic în formarea și întreținerea normală a inimii, plămânilor, rinichilor și a altor organe.

Ea acționează, totodată, ca un antioxidant în celule și ajută la repararea daunelor provocate acestora de radicalii liberi. De asemenea, are rol în prevenția degenerescenței maculare legate de vârstă, o cauză principală a orbirii.Pe lângă acestea, vitamina A poate ajuta la tratarea pierderilor de vedere precoce cauzate de diabet, conform unui studiu (link direct studiu). Atenție, însă, nu vă repeziți în suplimente, deoarece consumul unei cantităţi exagerate de vitamina A poate contribui la reducerea densităţii osoase (link direct studiu). În plus, trebuie să știți că natural, organismul o produce și din beta-caroten. 

Două forme de vitamina A sunt disponibile în dieta umană: vitamina A preformată (retinolul și forma sa esterificată, esterul retinilic) și carotenoizii de provitamina A.  Vitamina A preformată se găsește în alimente din surse animale, inclusiv în produse lactate, pește și carne (în special în ficat). 

De departe, cel mai important carotenoid de provitamina A este beta-carotenul; alți carotenoizi de provitamina A sunt alfa-carotenul și beta-criptoxantina. Organismul transformă acești pigmenți vegetali în vitamina A. 

Atât provitamina A, cât și vitamina A preformată trebuie metabolizate intracelular în acid retinian și retinoic, formele active ale vitaminei A, pentru a susține funcțiile biologice importante ale vitaminei. Alți carotenoizi găsiți în alimente, cum ar fi licopenul, luteina și zeaxantina, nu sunt transformați în vitamina A.

Ce este deficiența de vitamina A

Deficiența de vitamina A este comună în multe țări în curs de dezvoltare, adesea deoarece rezidenții au acces limitat la alimente care conțin vitamina A preformată din surse alimentare de origine animală și nu consumă în mod obișnuit alimente disponibile care conțin beta-caroten din cauza sărăciei. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (link direct sursa informației), 190 de milioane de copii de vârstă preșcolară și 19,1 milioane de femei însărcinate din întreaga lume au o concentrație de retinol seric sub 0,70 micromoli/L. În aceste țări, aportul scăzut de vitamina A este cel mai puternic asociat cu consecințele asupra sănătății în perioadele cu cerere nutrițională ridicată, cum ar fi în timpul copilăriei, copilăriei, sarcinii și alăptării.

Conform aceleiași surse, în țările în curs de dezvoltare, deficiența de vitamina A începe de obicei în timpul copilăriei, când sugarii nu primesc colostru sau lapte matern. Diareea cronică duce, de asemenea, la pierderea excesivă a vitaminei A la copiii mici, iar deficitul de vitamina A crește riscul de diaree. Cel mai frecvent simptom al deficitului de vitamina A la copiii mici și la femeile însărcinate este xeroftalmia. Unul dintre simptomele timpurii ale xeroftalmiei este orbirea nocturnă sau incapacitatea de a vedea în condiții de lumină scăzută sau întuneric. 

De altfel, deficiența de vitamina A este una dintre principalele cauze ale orbirii prevenibile la copii. Persoanele cu deficiență de vitamina A (și, adesea, xeroftalmie cu petele sale caracteristice Bitot) tind să aibă un nivel scăzut de fier, ceea ce poate duce la anemie. 

Deficitul de vitamina A crește, de asemenea, severitatea și riscul de mortalitate al infecțiilor (în special diareea și rujeola) chiar înainte de apariția xeroftalmiei.

Excesul de vitamina A

Deoarece vitamina A este solubilă în grăsimi, organismul stochează cantități în exces, în primul rând în ficat, iar aceste niveluri se pot acumula. Deși excesul de vitamina A preformată poate avea o toxicitate semnificativă (cunoscută sub numele de hipervitaminoză A), cantități mari de beta-caroten și alți carotenoizi de provitamina A nu sunt asociate cu efecte adverse majore. 

Manifestările hipervitaminozei A depind de mărimea și rapiditatea aportului în exces. Simptomele hipervitaminozei A în urma aportului brusc și masiv de vitamina A, ca și în cazul exploratorilor arctici care au mâncat ficat de urs polar, sunt acute. Aportul cronic de vitamina A în exces duce la creșterea presiunii intracraniene (pseudotumor cerebri), amețeli, greață, dureri de cap, iritații ale pielii, dureri la nivelul articulațiilor și oaselor, comă și chiar moarte. 

Deși hipervitaminoza A se poate datora aportului alimentar excesiv, afecțiunea este de obicei rezultatul consumului de prea multă vitamina A preformată din suplimente sau retinoizi terapeutici. Când oamenii consumă prea multă vitamina A, nivelul țesuturilor lor durează mult să scadă după ce întrerup consumul, iar afectarea hepatică rezultată nu este întotdeauna reversibilă, arată experții dela Institutul național american de Sănătate (link direct sursa informației). 

Din ce alimente obții vitamina A

ALIMENTE: Vitamina A se găsește în stare naturală în: ficat, carne, pește, ouă și produsele lactate (brânză, lapte și iaurt), iar beta-caroten obțineți din morcovi, mango, papaya,  cartofi dulci și caise, spanac, ardei roșu și broccoli. 

APORTUL ZILNIC: Aportul zilnic de vitamina A pentru femei trebuie să fie de 700 mcg, iar pentru bărbați de 900 mcg (micrograme).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.