Somnul oferă organismului tău, inclusiv creierului, timp pentru a se repara și pentru a îndeplini funcții importante, cum ar fi eliminarea deșeurilor și eliberarea de hormoni.

Somnul este esențial pentru o stare de sănătate bună. De fapt, avem nevoie de somn pentru a supraviețui - la fel cum avem nevoie de hrană și apă. Așadar, nu este de mirare că ne petrecem aproximativ o treime din viață dormind.

Vezi și: Alcooltest: cum poți să ai rezultat pozitiv deși nu ai consumat alcool. Cristian Paparau: Să solicitați recoltare de sânge

Multe procese biologice au loc în timpul somnului:

- Creierul stochează informații noi și scapă de deșeurile toxice.

- Celulele nervoase comunică și se reorganizează, ceea ce susține funcționarea sănătoasă a creierului.

- Organismul repară celulele, reface energia și eliberează molecule precum hormoni și proteine.

Aceste procese sunt esențiale pentru sănătatea noastră generală. Fără ele, corpul nostru nu poate funcționa corect.

Vezi și: Legătura dintre anxietate și insomnie. Metode pentru a avea un somn odihnitor

De ce dormim?

Încă nu se cunosc multe lucruri despre scopul somnului. Cu toate acestea, este larg acceptat faptul că nu există o singură explicație pentru motivul pentru care avem nevoie să dormim. Probabil că este necesar din mai multe motive biologice.

Până în prezent, oamenii de știință au descoperit că somnul ajută organismul în mai multe moduri. Cele mai proeminente teorii și motive sunt prezentate mai jos.

Conservarea energiei

Conform teoriei conservării energiei, avem nevoie de somn pentru a conserva energia. Somnul ne permite să ne reducem nevoile calorice prin petrecerea unei părți din timp funcționând la un metabolism mai scăzut.

Acest concept este susținut de modul în care rata noastră metabolică scade în timpul somnului. Cercetările sugerează că 8 ore de somn pentru ființele umane pot produce o economie zilnică de energie de 35% față de starea de veghe completă.

Teoria conservării energiei din timpul somnului sugerează că un scop principal al somnului este de a reduce consumul de energie al unei persoane în perioadele din timpul zilei și al nopții, când este incomod și mai puțin eficient să vâneze pentru hrană.

Restaurarea celulară

O altă teorie, numită teoria refacerii, spune că organismul are nevoie de somn pentru a se reface.

Ideea este că somnul permite celulelor să se repare și să crească din nou. Acest lucru este susținut de multe procese importante care au loc în timpul somnului, inclusiv:

- Repararea mușchilor

- Sinteza proteinelor

- Creșterea țesuturilor

- Eliberarea de hormoni

Funcția creierului

Teoria plasticității cerebrale spune că somnul este necesar pentru funcționarea creierului. Mai exact, acesta permite neuronilor, sau celulelor nervoase, să se reorganizeze.

Atunci când dormiți, sistemul limfatic (de eliminare a deșeurilor) al creierului elimină deșeurile din sistemul nervos central. Acesta elimină produsele secundare toxice din creierul tău, care se acumulează pe parcursul zilei. Acest lucru permite creierului dumneavoastră să funcționeze bine atunci când vă treziți.

Cercetările sugerează că somnul contribuie la funcția de memorare prin transformarea amintirilor pe termen scurt în amintiri pe termen lung, precum și prin ștergerea sau uitarea informațiilor inutile care altfel ar putea aglomera sistemul nervos.

Somnul afectează multe aspecte ale funcției creierului, inclusiv:

- Învățarea

- Memoria

- Abilitățile de rezolvare a problemelor

- Creativitatea

- Luarea deciziilor

- Concentrare

- Concentrare

- Bunăstarea emoțională

În mod similar, somnul este necesar pentru sănătatea emoțională. În timpul somnului, activitatea cerebrală crește în zonele care reglează emoțiile, sprijinind astfel funcționarea sănătoasă a creierului și stabilitatea emoțională.

Zonele creierului în care somnul crește activitatea includ:

- Amigdala

- Striatum

- Hipocampul

- Insula

- Cortexul prefrontal medial

Un exemplu de modul în care somnul poate ajuta la reglarea emoțiilor are loc în amigdala. Această parte a creierului, situată în lobul temporal, este responsabilă de răspunsul la frică. Este cea care vă controlează reacția atunci când vă confruntați cu o amenințare percepută, cum ar fi o situație stresantă.

Atunci când dormiți suficient, amigdala poate răspunde într-un mod mai adaptabil. Dar dacă sunteți lipsit de somn, amigdala are mai multe șanse să reacționeze exagerat.

Cercetările arată că somnul și sănătatea mintală sunt interconectate. Pe de o parte, tulburările de somn pot contribui la apariția și evoluția problemelor de sănătate mintală, dar, pe de altă parte, problemele de sănătate mintală pot contribui, de asemenea, la tulburările de somn.

Menținerea greutății

Somnul vă afectează greutatea prin controlul hormonilor foamei. Acești hormoni includ grelina, care crește pofta de mâncare, și leptina, care crește senzația de sațietate după ce mănânci.

În timpul somnului, ghrelinul scade, deoarece folosiți mai puțină energie decât atunci când sunteți treaz.

Lipsa somnului, însă, crește ghrelinul și suprimă leptina. Acest dezechilibru vă face mai înfometat, ceea ce poate crește riscul de a mânca mai multe calorii și de a lua în greutate.

Cercetări recenteSursa de încredere arată că privarea cronică de somn, chiar și doar cinci nopți consecutive de somn scurt, poate fi asociată cu un risc crescut de:

- Obezitate

- Sindrom metabolic

- Diabet de tip 2

Funcționarea corectă a insulinei

Insulina este un hormon care ajută celulele să utilizeze glucoza, sau zahărul, pentru energie. Dar în cazul rezistenței la insulină, celulele tale nu răspund corespunzător la insulină. Acest lucru poate duce la niveluri ridicate ale glicemiei și, în cele din urmă, la diabet de tip 2.

Somnul poate proteja împotriva rezistenței la insulină. Acesta vă menține celulele sănătoase, astfel încât acestea să poată absorbi cu ușurință glucoza.

De asemenea, creierul utilizează mai puțină glucoză în timpul somnului, ceea ce ajută organismul să regleze glicemia generală.

Imunitate

Un sistem imunitar sănătos și puternic depinde de somn. Cercetarea arată că privarea de somn poate inhiba răspunsul imunitar și poate face organismul sensibil la germeni.

Atunci când dormiți, corpul dumneavoastră produce citokine, care sunt proteine care luptă împotriva infecțiilor și inflamațiilor. De asemenea, acesta produce anumiți anticorpi și celule imunitare. Împreună, aceste molecule previn îmbolnăvirea prin distrugerea germenilor dăunători.

De aceea, somnul este atât de important atunci când ești bolnav sau stresat. În aceste momente, organismul are nevoie de și mai multe celule și proteine imunitare.

Sănătatea inimii

Deși cauzele exacte nu sunt clare, oamenii de știință cred că somnul sprijină sănătatea inimii. Acest lucru provine din legătura dintre bolile de inimă și somnul slab.

Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) spun că adultul mediu are nevoie de 7 ore de somn pe noapte. Obținerea mai puțin de atât în mod regulat poate duce la probleme de sănătate, dintre care multe pot afecta sănătatea inimii.

Lipsa somnului este asociată cu factori de risc pentru boli de inimă, inclusiv:

- Tensiune arterială ridicată

- Creșterea activității sistemului nervos simpatic

- Inflamație crescută

- Niveluri crescute de cortizol

- Creșterea în greutate

- Rezistență la insulină

Ce se întâmplă atunci când dormi?

Corpul  trece prin patru etape de somn. Acest ciclu are loc de mai multe ori pe parcursul nopții pentru diferite durate de timp, variind de la 70 la 120 de minute fiecare. Etapele se repetă, în general, de aproximativ patru sau cinci ori în timpul unei perioade de somn de 7 până la 9 ore.

Modelul include două faze majore de somn: somnul fără mișcări rapide ale ochilor (non-REM) și somnul REM (mișcări rapide ale ochilor). Cele patru etape de somn includ trei etape de somn non-REM și o etapă de somn REM.

După cum sugerează și numele, somnul non-REM se caracterizează prin absența mișcărilor oculare, în timp ce somnul REM, când are loc visarea, este caracterizat de mișcări oculare rapide.

Cele patru stadii ale somnului sunt enumerate mai jos.

Stadiul 1: Somn non-REM

Stadiul 1 are loc atunci când adormiți pentru prima dată. Pe măsură ce corpul tău intră în somn ușor, undele cerebrale, ritmul cardiac și mișcările ochilor încetinesc.

Această fază durează aproximativ 7 minute.

Stadiul 2: Somn non-REM

Această etapă implică somnul ușor chiar înainte de somnul profund.

Temperatura corpului tău scade, mișcările ochilor se opresc, iar ritmul cardiac și mușchii continuă să se relaxeze. Undele creierului tău înregistrează un scurt vârf de tensiune, apoi încetinesc.

În timpul unei nopți de somn, petreceți cel mai mult timp în stadiul 2.

Stadiul 3: Somn non-REM

În etapele 3 și 4 începe somnul profund. Ochii și mușchii nu se mai mișcă, iar undele cerebrale încetinesc și mai mult.

Somnul profund este reparator. Organismul tău își reface energia și repară celulele, țesuturile și mușchii. Aveți nevoie de această fază pentru a vă simți treaz și odihnit a doua zi.

Etapa 4: Somnul REM

Această etapă apare pentru prima dată la aproximativ 90 de minute după ce ați adormit. Ochii tăi se mișcă rapid dintr-o parte în alta în timpul somnului REM.

În somnul REM, undele cerebrale și mișcările ochilor tău se intensifică. Ritmul cardiac și respirația ta se accelerează, de asemenea,.

Visele au loc adesea în timpul somnului REM. Creierul tău procesează, de asemenea, informații în timpul acestei etape, ceea ce o face importantă pentru învățare și memorie.

De cât somn ai nevoie?

Cantitatea de somn recomandată depinde de vârsta dumneavoastră. De asemenea, variază de la o persoană la alta, dar sursa CDC sugerează următoarele durate în funcție de vârstă:

- De la naștere până la 3 luni: 14 până la 17 ore

- De la 4 la 12 luni: 12 până la 16 ore la 24 de ore, inclusiv siestele

- 1 până la 2 ani: între 11 și 14 ore la 24 de ore, inclusiv somnul.

- Între 3 și 5 ani: între 10 și 13 ore pe 24 de ore, inclusiv somnul

- Între 6 și 12 ani: între 9 și 12 ore

- Între 13 și 18 ani: între 8 și 10 ore

- Între 18 și 60 de ani: 7 ore sau mai mult

- Între 61 și 64 de ani: între 7 și 9 ore

- 65 de ani și peste: 7 până la 8 ore

Ce se întâmplă dacă nu dormi suficient?

Dacă nu dormi suficient, organismul tău are dificultăți în a funcționa corect. Deficitul de somn este legat de probleme cronice de sănătate care afectează inima, rinichii, sângele, creierul și sănătatea mintală.

Lipsa de somn este, de asemenea, asociată cu un risc crescut de rănire atât pentru adulți, cât și pentru copii. Somnolența șoferului, de exemplu, poate contribui la accidente grave de mașină și chiar la deces.

La adulții mai în vârstă, somnul insuficient este asociat cu un risc crescut de căderi și fracturi de oase.

Consecințele specifice ale lipsei de somn pot include:

- Modificări ale dispoziției

- Anxietate

- Depresie

- Memorie slabă

- Focalizare și concentrare slabe

- Funcție motorie slabă

- Oboseală

- Sistem imunitar slăbit

- Creștere în greutate

- Tensiune arterială ridicată

- Rezistență la insulină

- Boli cronice, cum ar fi diabetul și bolile de inimă

- Risc crescut de moarte timpurie

Somnul ne menține sănătoși și ne ajută să funcționăm bine. Acesta permite corpului și creierului să se repare, să se refacă și să se reenergizeze.

Dacă nu dormi suficient, s-ar putea să ai efecte secundare, cum ar fi memoria și concentrarea slabă, imunitatea slăbită și schimbările de dispoziție.

Majoritatea adulților au nevoie de 7 până la 9 ore de somn în fiecare noapte. Dacă aveți probleme cu somnul, discutați cu medicul tău sau cu un specialist în somn. Aceștia pot determina cauza de bază și pot ajuta la îmbunătățirea calității somnului tău.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.