Somnul implică diferite etape, inclusiv mișcarea rapidă a ochilor (REM) și somnul non-REM, care joacă un rol crucial în menținerea unei sănătăți optime. Obținerea a aproximativ 8 ore de somn în fiecare noapte este esențială pentru o sănătate optimă, dar cercetările au descoperit că organismul îndeplinește 10 funcții esențiale în timp ce doarme.

Somnul constă într-un ciclu de somn REM și non-REM, somnul non-REM reprezentând 75% din noapte. Somnul REM apare la 90 de minute după ce ați adormit, iar acest tipar se repetă la fiecare 90 de minute, stadiul de somn REM devenind mai lung pe măsură ce noaptea avansează. Organismul îndeplinește funcții esențiale atât în somnul REM, cât și în cel non-REM.

Sistemul cardiovascular

Somnul non-REM încetinește ritmul cardiac și tensiunea arterială, favorizând sănătatea cardiovasculară. Un somn insuficient poate stresa organismul, eliberând cortizol și alți hormoni care mențin tensiunea arterială. Privarea de somn poate scădea expresia receptorilor GABA în hipotalamus, permițând excitația simpatică a glutamatului și a angiotensinei II.

Somnul este benefic pentru microvasculatura organismului, care face schimb de nutrienți și gaze. Funcția microvasculară deficitară este un marker timpuriu pentru bolile cardiovasculare legate de stres și de metabolism. O densitate capilară mai mică, cu o calitate și o durată a somnului scăzute, este crucială pentru bunăstarea cardiovasculară generală.

Sistemul imunitar

Somnul stimulează producția de citokine, ajutând sistemul imunitar în combaterea infecțiilor și a inflamațiilor. Un somn insuficient poate diminua răspunsul imunitar la infecții și vaccinuri, în timp ce un somn bun optimizează utilizarea resurselor.

Citește și: Neutropenia: nivelul scăzut de neutrofile în sânge. Care este importanța celulelor albe în lupta împotriva infecțiilor

Foto Freepik

Metabolism

Somnul este esențial pentru menținerea unui echilibru între hormonii foamei și ai sațietății, leptina și grelina. Un somn bun crește nivelul de leptină, în timp ce un somn slab crește grelina, ceea ce duce la creșterea foamei și la mai puțină sațietate. Somnul insuficient poate crește, de asemenea, riscul de obezitate, diabet și alte afecțiuni cronice de sănătate.

Ritm circadian

Ritmurile circadiene din hipotalamusul creierului, care afectează digestia, temperatura corpului și somnul, influențează diverse procese și ritmurile noastre circadiene, care urmează un ciclu de 24 de ore.

Melatonină

Melatonina, hormonul somnului, este secretat de glanda pineală în funcție de ritmul circadian și de disponibilitatea serotoninei. Aceasta crește noaptea pentru somnolența naturală, în timp ce în timpul zilei este scăzută pentru vigilență, cu o creștere mai mică după-amiaza.

Vezi și: Rata metabolică bazală și rolul ei în greutatea corporală. Cum poți să îți îmbunătățești metabolismul în mod natural

Cortizolul

Cortizolul, un hormon care urmează ritmul circadian, este adesea considerat hormonul stresului. Acesta joacă un rol crucial în răspunsul imunitar, în tensiunea arterială și în metabolismul carbohidraților, proteinelor și grăsimilor. Modificările ritmului circadian și ale orelor de somn pot afecta activitatea cortizolului.

Acesta crește producția de glucoză din proteine, menținând un nivel optim al glicemiei, mai ales în timpul somnului. Nivelul de cortizol este cel mai ridicat dimineața, dar scade treptat pe parcursul zilei, atingând punctul cel mai scăzut în jurul miezului nopții.

Adenozină

Lipsa somnului poate duce la epuizare, deoarece adenozina, un neurotransmițător, crește în timpul zilei și este descompusă în timpul somnului. Această creștere a nivelului de adenozină poate provoca somnolență și, în cele din urmă, somnolență copleșitoare, ceea ce indică faptul că un somn inadecvat poate duce la epuizare.

Alți hormoni

Somnul non-REM implică secreția de hormoni, cum ar fi hormonul uman de creștere (HGH), care ajută la creșterea și dezvoltarea copiilor și contribuie la repararea țesuturilor la adulți. Hormonii sexuali, cum ar fi testosteronul, hormonul luteinizant și hormonul de stimulare a foliculilor, ajută la pubertate și la fertilitate.

Memorie

Somnul este esențial pentru comunicarea dintre neuroni și pentru gestionarea memoriei, deoarece ajută la consolidarea informațiilor și la integrarea noilor amintiri. Plasticitatea neuronilor pune la încercare homeostazia celulelor și a sinapselor, care poate fi încărcată în timpul somnului. Renormalizarea rezistenței sinaptice în timpul somnului reduce această povară și restabilește selectivitatea neuronală.

Cortizolul, dopamina și norepinefrina pot fi, de asemenea, benefice pentru învățare și consolidarea memoriei. Somnul permite, de asemenea, celulelor creierului să îndeplinească funcții de "menaj", cum ar fi odihna mitocondriilor și refacerea calciului și a glutamatului.

Un somn regulat și odihnitor este esențial pentru starea generală de bine, promovând sănătatea metabolică, cardiovasculară și a sistemului imunitar, menținând starea de spirit și memoria și prevenind afecțiunile cronice și dezechilibrele neurotransmițătorilor și hormonale. Consultă un medic specialist în domeniul sănătății somnului cu privire la obiceiurile tale de somn pentru a stabili o rutină care funcționează pentru tine.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.