Potrivit Codului Muncii, numărul orelor de muncă pe zi, la timp întreg, sunt de 8 ore. Însă sunt multiple situații în care acest număr este depășit, din varii motive.

De altfel, la nivel european s-a testat varianta săptămânii de lucru de 4 zile, cu 32 de ore, iar rezultatele au arătat că există efecte asupra stării de sănătate a angajaților, care s-au simțit mai puțin stresați și mai puțini epuizați.

La nivelul României, în urmă cu un an s-a depus un proiect de lege care prevedea reducerea săptămânii de lucru de la 5 zile la 4 zile, dar cu ”repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus.

Această repartizare a timpului de muncă se stabileşte de comun acord între angajator şi angajat, şi poate fi de 10 ore pe zi timp de patru zile, cu trei zile de repaus, dar cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene”, conform propunerii de modificate a Codului Muncii. Proiectul a fost respins anul trecut de către Senat, dar a ajuns la Camera Deputaților, ce este for decizional.

”Orele sunt importante, din punctul meu de vedere, cantitativ. În ziua de astăzi putem să depășim 10-12 ore, am văzut cazuri în care se lucrează și 14 ore din 24, și atunci automat că apar, pe lângă stres, oboseală, anxietate, apar toate aceste lucruri.

Aș pune mai mult pe fond de oboseală. Nu există momente de relaxare, nu există momente de mai iau o gură de aer.

Ideal ar fi să muncim cât putem și cât ne permite programul și nu mai mult. Sunt foarte multe cazuri în care am terminat programul de 8 ore, de la birou și mai îmi iau cu mine acasă să termin niște ceva  și mă apucă 2 noaptea. Asta înseamnă că lucrez, a la long, până în noapte”, a declarat psihoterapeutul cognitiv comportamental Ramona Dumitru, în cadrul emisiunii Ultrapsihologie de la DCNews.

Vezi și: Defectul septal atrial: cauze, simptome și tratament. Nechifor: Malformația congenitală cel mai des întâlnită la adult

Prioritizarea lucrurilor importante

De altfel, în vederea gestionării acestei situații, tot mai des întâlnită în unele medii profesionale, Ramona Dumitru susține că se poate realiza printr-o organizare, prin prioritizarea lucrurilor importante.

De partea cealaltă, psihologul Radu Leca afirmă că se poate lucra și până la ore târzii, mai ales dacă îți place ceea ce faci. Mai mult decât atât, acesta se întreabă dacă anxiosului îi place ceea ce face sau nu.

”O parte spun așa: La început mie îmi plăcea ceea ce făceam, dar s-a întâmplat ceva care m-a făcut să îmi schimb părerea, nu m-am simțit în regulă.

Și ce ai simțit?

Nu știu ce am simțit, dar nu m-am simțit în regulă.

Deci nu îți mai place ceea ce faci?

Nu, nu mai îmi place.

De ce?

Pentru că s-a întâmplat ceva. Am fost pus să fac lucruri despre care eu nu pot afirma că le știu prea bine, că le înțeleg, că le accept, că le vizualizez ca fiind ok, că sunt pregătit pentru ele.

De ce nu ești pregătit pentru ele?

Păi nu a avut cine să mă învețe.

Dar școala vieții?

Școala vieții, școala vieții, dar mie să îmi spună ce am de făcut”, spune psihologul, care completează că anxiosul își dorește o schiță. 

”Iar atunci când omul îi spune: Lasă-mă să îți desenez, nu o face ca să îi spună că este un prost, ci fiind că l-a văzut că este anxios și îi spune: Trebuie să ajungi pe strada asta. Este anxiosul irascibil? Este. Toate aceste lucruri încep de la job”, mai spune Radu Leca.

Combaterea anxietății de la locul de muncă

Având în vedere că atât anxietatea, cât și depresia se manifestă la locul de muncă, deși sursa lor poate să fie în altă altă parte, combaterea acestora ține de asemenea de mulți factori.

”Ține de șefi, colegi, taskuri. Nu cred că poți să combați anxietatea la job, cel mult poți să o controlezi, să o ții pe linia de plutire”, susține Ramona Dumitru.

Ca lider de echipă, în cazul în care conștientizezi că ai un anxios în grup, Radu Leca susține că acesta are nevoie de câteva directive. ”Îi desenezi: Ce are de făcut, când are de făcut și cu cine are de făcut? ca aceste rezultate să fie 100% reale.

Anxiosul se va ascunde după propria sa neputință spunând în felul următor: Nu am înțeles ceea ce mi-ai spus, când mi-ai spus și cum mi-ai spus, nu am înțeles ceea ce tu ai gândit în prezența mea.

Responsabilitățile pe care eu le am le-am înțeles parțial, nu vreau să crezi despre mine că am o problemă cognitivă, dar vreau să crezi despre mine că am nevoie să ai mai multă răbdare cu mine.

Perfect, am mai multă răbdare cu el”, a mai spus Radu Leca.

Vezi și: Marea greșeală a părinților care transformă copilul într-un depresiv. Leca: Te vei umple de tristețe. Nu o să găsești niciodată!

Mai mult în video:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.