Vezi și: Camp Hill Virus, un nou henipavirus descoperit în America de Nord. Ar putea avea potențial pandemic

Vezi și: Diabetul de tip 2, impact asupra micronutrienților. Deficiențele nutriționale influențează valorile glicemiei

Scărpinatul nu este doar un obicei reflex – el reprezintă și un mecanism de apărare al sistemului imunitar. Deși poate agrava inflamațiile, are și un rol surprinzător în combaterea infecțiilor. O nouă cercetare dezvăluie mecanismele biologice din spatele acestui proces paradoxal, deschizând calea către tratamente mai eficiente pentru afecțiunile cutanate cronice.

Ciclul mâncărimii și efectele sale

Mâncărimea și scărpinatul sunt reacții naturale ale organismului, dar pot duce la un cerc vicios. Afecțiuni precum dermatita și înțepăturile de insecte declanșează un impuls de a ne scărpina, însă acest gest poate înrăutăți inflamația, intensificând și mai mult mâncărimea.

Spre deosebire de durere, care ne descurajează să continuăm acțiunea, scărpinatul poate fi plăcut, ceea ce sugerează că ar putea avea un rol mai complex decât simpla alinare a disconfortului.

Vezi și: Litiaza urinară, cauze. Conf. dr. Marcian Manu: Factorul genetic este deosebit de important. Deshidratarea, factor principal

Vezi și: Tensiunea arterială, colesterolul și glicemia ridicate, factori majori ai riscului de deces prematur. Sindromul metabolic, asociat cu mortalitatea ridicată

Ce se întâmplă când te scarpini - FOTO: Freepik@alexanderchaykin

Cum funcționează scărpinatul

Pentru a înțelege mecanismul din spatele acestui fenomen, o echipă de cercetători condusă de Andrew Liu a studiat șoareci modificați genetic. Aceștia au analizat efectele blocării anumitor neuroni responsabili de mâncărime, numiți NP2 (nonpeptidergic 2).

Studiul, publicat în revista Science, a arătat că scărpinatul activează neuronii senzoriali ai durerii, care eliberează o substanță chimică numită substanța P (SP). Aceasta stimulează celulele imunitare cunoscute sub numele de mastocite, declanșând inflamația prin atragerea neutrofilelor – un tip de globule albe.

Vezi și: Ce trebuie să știi despre calculii renali. Conf. dr. Marcian Manu: Duc la insuficiență renală, la dializă, transplant sau chiar la moarte

Vezi și: Uremia, semn al insuficienței renale. Conf. dr. Marcian Manu: Arlechin de simptomatologie

Beneficiile neașteptate ale scărpinatului

Deși contribuie la inflamații, scărpinatul joacă și un rol protector. Studiul sugerează că acest reflex ajută la reducerea bacteriilor dăunătoare, inclusiv Staphylococcus aureus, la nivelul pielii. Mai mult, influențează microbiomul cutanat, prevenind dezechilibrele microbiene care pot favoriza infecțiile. Cu toate acestea, în cazul afecțiunilor cronice precum dermatita atopică, efectele benefice sunt diminuate, iar scărpinatul poate deveni dăunător.

O perspectivă evolutivă și direcții de cercetare

Descoperirile sugerează că scărpinatul nu este doar o reacție incomodă, ci un mecanism evolutiv esențial pentru apărarea organismului împotriva infecțiilor. Conform cercetătorului Aaron Ver Heul, înțelegerea acestui proces ar putea contribui la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente pentru persoanele care suferă de afecțiuni cutanate cronice caracterizate prin mâncărime intensă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.