Nutriționistul Mihaela Bilic atrage atenția cu privire la consumul în exces de fructe, care se traduce în multă fructoză, exces care poate duce inclusiv la ficat gras și steatoză hepatică. 

”Fructoza obosește ficatul

Toată lumea știe ca alcoolul e un produs care se metabolizează exclusiv în ficat și ca urmare, consumat în exces, poate duce la steatoza hepatică (ficat gras), colesterol și trigliceride crescute și grăsime pe/în abdomen. Adică acea grăsime care se infiltrează printre organele interne, le sufocă și le îmbolnăvește, chiar dacă pe cântar nu avem o greutate de speriat.

Dar el alcoolul, din ce se obține, de unde provine? Alcoolul este un zahăr fermentat și provine din... fructe și cereale. Da, dragii mei, etanolul este un carbohidrat ce are la bază molecula de fructoză. O moleculă considerată până nu demult benignă că doar, nu-i așa, zahărul din fructe e sănătos!

Ei bine, spre deosebire de molecula de glucoză care poate fi folosită drept combustibil de orice celulă, de la creier până la inimă și mușchi, pe fructoză nu o vrea nimeni. Cu alte cuvinte, când mâncăm pâine, paste, mămăligă, orez sau fasole boabe, toate celulele se hrănesc din amidonul ce conține glucoză. Când mâncăm fructe, toată fructoza se duce în ficat”, a scris Mihaela Bilic pe contul său de Facebook.

Vezi și: Foamea pune ficatul la treabă și ajută la slăbit. Bilic: Se educă asemenea unui mușchi

Care este efectul fructozei în exces

”Atenție, fructoza se metabolizează EXCLUSIV în ficat, iar capacitatea lui enzimatică e limitată (maxim 10-15g/zi). Consumată în exces (peste 500g fructe/zi), fructoza ia calea metabolizării alcoolului și duce la grăsime abdominală, ficat steatozic și colesterol crescut.

Fructele sunt un desert și se mănâncă cu măsură. Mestecate! Pentru că un pahar de suc conține apă și fructoză din 3 fructe, adică materie primă pentru grăsimea de pe burtă”, a concluzionat Mihaela Bilic.

Vezi și: Îndulcitorii artificiali, asociați cu creșterea riscului de cancer

Mierea de albine, doza de energie sănătoasă. Excesul de zahăr crește riscul apariției steatozei hepatice

Zahărul are un conținut foarte mare de zaharoză, de 99,98%, iar odată ajuns în aparatul digestiv acesta este ”rupt” în două: în fructoză și glucoză. ”Este cea mai grea reacție din natură”, a afirmat prof. univ. Ion Ion, în cadrul emisiunii ”Doctor de Bine” de la Pro TV.

”Această reacție nu are loc de la sine. Pentru aceasta ne trebuie un aport de calciu, deci metabolizarea zaharozei presupune un consum din calciu din organism și, de asemenea, mai trebuie un aport de invertază, o enzimă care se regăsește în organism și care contribuie la scindarea moleculei de zaharoză”, a explicat prof. univ. Ion Ion, Facultatea de Chimie și Biochimie.

Zahărul, odată ingerat consumă calciul din sânge, efect major negativ, caloriile din zahăr se duc sub formă de depozite în ficat, iar în exces produs steatoza hepatică. Citește mai departe AICI.

Vezi și: 4 obiceiuri alimentare care duc la ficat gras. Medic: Nu există tratament medicamentos

Cum reacționează creierul la tipurile de zahăr

Noi informații sugerează că există răspunsuri diferite ale creierului la tipurile de zahăr. Astfel, răspunsurile creierului la fructoză, un zahăr simplu conținut de siropul de porumb, cu un grad ridicat de fructoză, ai produs activarea ”circuitului de recompensă” al creierului și au crescut dorința de a mânca, potrivit unor noi cercetări, notează Food and Behaivior Research.

Potrivit datelor, acest lucru nu a fost valabil și pentru glucoză, care este principala sursă de energie a organismului, fiind produsă în principal prin descompunerea zahărului când ajunge în aparatul digestiv.

Ingestia de fructoză produce creșteri mai mici ale hormonilor de sațietate circulanți decât ingestia de glucoză. Mai mult, administrarea fructozei direct în creier provoacă hrănirea la rozătoare, în timp ce glucoza administrată în acest mod promovează sațietatea, sau senzația de sațietate.

Studiile preliminare la oameni au arătat, de asemenea, că glucoza reduce activitatea în hipotalamus, un eveniment asociat cu sațietatea metabolică, în timp ce fructoza nu o face.

Potrivit sursei menționate, indiciile alimentare au produs activare în nucleul accumbens, o parte a ”circuitului de recompensă” al creierului, și au crescut dorința de a mânca. Activarea în nucleul accumbens a fost mai mare după ce au consumat băutura cu fructoză în comparație cu băutura cu glucoză.

Băutura cu fructoză a dus, de asemenea, la evaluări mai mari ale senzației de foame și ale motivației de a mânca în comparație cu băutura cu glucoză.

Vezi și: Cu ce putem înlocui zahărul. Vasi Rădulescu, despre cele 8 variante: Reprezintă poate un rău mai mic

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.