Vine sezonul rece și este foarte important modul în care abordăm afecțiunile pulmonare, atât la copii, cât și la adulți. Medicul pneumolog Beatrice Mahler a explicat care sunt diferențele între bronșită, pneumonie și răceala obișnuită, dar și când este cazul să ne prezentăm la medic, fie el de familie sau specialist.

”Bronșita este de cele mai multe ori o afecțiune cronică, pentru că vorbim de bronșită cronică cel mai frecvent, la adulți, care înseamnă o modificare a stratului superficial al căilor respiratorii, adică a bronhiilor. Dacă vorbim de copii, de tineri, de adolescenți, mai frecvent vom pune diagnosticul de bronșită acută, adică o inflamație care apare pentru câteva zile, care se remite, de regulă, fără antibiotic și care se vindecă dacă avem puțină grijă de noi”, a spus dr. Beatrice Mahler, în emisiunea Vorbește lumea de la PRO TV.

Bronșita - care sunt factorii de risc și simptomele bronșitei

Factorii de risc care declanșează bronșita pot fi: 

- fumatul

- sistemul imunitar slăbit

- expunerea la agenți iritanți

- alergiile.

De altfel, spune medicul, riscul de a face bronșită sau alte infecții virale crește în sezonul rece, ”nivelul de poluanți poate să crească pentru că ne-am început cu toții activitatea, iar în aceste luni de toamnă nivelul poluanților pe care îi inhalăm este mai mare, iar practic, bronșita este declanșată nu doar de infecții virale bacteriene, ci și de modificări chimice care sunt induse de nivelul de poluanți, de toxic, iar fumul de țigară este toxicul pe care îl inhalăm, în mod voit unii, în mod pasiv alții, dar care produce leziuni pulmonare și leziuni bronhice”, a explicat medicul.

Simptomele pentru bronșită sunt:

- tuse frecventă cu producție de mucus

- disconfort la nivelul pieptului

- dificultăți în respirație

- nas și sinusuri blocate

- respirație șuierătoare (poate să nu fie prezentă)

- febra (poate să nu fie prezentă) și frison

- lipsa de energie, oboseală.

”Atunci când vorbim de bronșită, de regulă, ne gândim la o persoană care tușește. La bronșita cronică tusea trebuie să fie de lungă durată și repetitivă în ani. O persoană care tușește timp de trei luni, aproape în fiecare zi, doi ani la rând, are toate criteriile pentru a defini bronșita cronică.

Pe lângă tuse, de cele mai multe ori, aceste persoane expectorează mucus, nu întotdeauna un mucus de culoare închisă. Chiar și unul deschis la culoare este suficient pentru diagnostic.

Pentru că cele două simptome sunt supărătoare, să tușești zi de zi trei luni înseamnă o calitate a vieții afectată. De foarte multe ori pacienți respectivi se simt și obosiți, simt o presiune în piept, simt o stare de disconfort pe care nu o definesc într-un mod exact, dar care îi limitează în activitatea zilnică, pentru că o persoană care tușește va avea rețineri să participe la un spectacol, chiar și la alte activități publice, pentru că îi este jenă că tușește”, a adăugat dr. Beatrice Mahler.

Care sunt diferențele între bronșită, răceală și pneumonie

”Când vorbim de răceală ne referim la simptome care se concentrează în zona capului, gâtului: Sunt puțin răgușit, îmi curge nasul, pot să am sau nu febră, dar mă simt bolnav, dar pot să îmi gestionez simptomatologia cu medicația pe care o primesc de la farmacie, fără recomandarea unui medic.

Bronșita presupune tuse, expectorație, febră sau nu, iar expectorația poate să fie de culoare albă sau închisă la culoare.

La pneumonie, lucrurile se complică pentru că de cele mai multe ori pneumonia aduce cu ea un tablou specific, cu febră, poate să fie și junghi toracic, stare generală extrem de influențată și impune obligatoriu prezența în cabinetul medicului și tratament de specialitate”, a explicat medicul diferențele dintre cele trei afecțiuni pulmonare.

Bronșita - când trebuie mers la medic

În ceea ce privește prezentarea la medic în cazul bronșitei, dr. Mahler susține că ”într-o primă etapă, tratamentul la domiciliu este recomandat, pentru că o hidratare bună, preparate din plante, care să ajute la fluidificarea mucusului sunt extrem de benefice.

În momentul în care culoarea expectorației se modifică, adică începem să scuipăm purulent sau apar striuri de sânge, urgența devine majoră și prezentarea în cabinetul medicului trebuie să fie extrem de rapid făcută.

Sângele exteriorizat chiar în cantitate mică, hemofizia este urgență majoră și impune control”, a spus medicul.

Bronșita - diagnostic și tratament

Pentru diagnosticarea bronșitei este necesar un consult clinic, ce va fi efectuat de medicul de familie, medicul generalist, medicul specialist în medicină internă sau un medic pneumolog.

Pe lângă examenul clinic și anamneză, pot fi necesare:

- teste de spirometrie

- radiografi pulmonare

- examen de spută

- analize de sânge.

”Tratamentul oricărei infecții trebuie să se facă în mod corect. Nu vom recomanda sau nu vom cere tratament cu antibiotic într-o infecție virală, pentru că nu are niciun efect. Din contră, ne reducem riscul de a beneficia, la un moment dat, de antibiotic, pentru că rezistența la antibiotic este o problemă și din păcate, una majoră pe care România o are”, a subliniat medicul.

Vezi și: Astmul, când apare și cum se manifestă. Medic: Îi afectează calitatea vieții

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.