Într-o lume în care ritmul vieții este alert și obiceiurile alimentare pot varia semnificativ, este crucial să acordăm o atenție deosebită sănătății ficatului nostru, un organ esențial pentru procesarea alimentelor și a deșeurilor din corp. Una dintre afecțiunile care a devenit tot mai prevalentă în societatea contemporană este boala ficatului gras, o condiție în care acest organ vital acumulează exces de grăsime. 

Vezi și: Alimente care îți oferă energie o zi întreagă. Secretul în tratarea epuizării fizice și mintale

Ce este boala ficatului gras?

foto:[email protected]

Ficatul gras, cunoscut și sub denumirea de steatoză hepatică, este o afecțiune în care ficatul acumulează un exces de grăsime, depășind 5-10% din greutatea totală a acestuia. Această condiție poate să apară atunci când organismul transformă excesul de calorii, provenite fie din consumul exagerat de alcool, fie dintr-o alimentație bogată în grăsimi și zaharuri, în depozite de grăsime în celulele hepatice.

Simptomele

Una dintre caracteristicile notabile ale bolii ficatului gras este absența sau prezența limitată a simptomelor evidente. Cu toate acestea, în unele cazuri, persoanele afectate pot experimenta oboseală generală, dureri în partea superioară dreaptă a abdomenului și pierderea în greutate. Când boala avansează, pot apărea simptome mai serioase, cum ar fi ochii și pielea galbeni (icter), vânătăi, urina închisă la culoare, abdomenul umflat, vărsarea de sânge, scaunele negre și mâncărimea pielii.

Cauzele

Boala ficatului gras are adesea la bază o combinație de factori, care acționează asupra organismului pe parcursul unui interval de timp îndelungat. Printre cele mai frecvente cauze se numără:

Supraponderalitatea și obezitatea: Excesul de greutate, în special în zona abdomenului, este un factor de risc semnificativ pentru dezvoltarea bolii ficatului gras.

Diabetul de tip 2 și rezistența la insulină: Persoanele cu diabet de tip 2 sau rezistență la insulină sunt mai predispuse să dezvolte ficat gras.

Colesterolul ridicat sau trigliceridele crescute: Nivelele mari de grăsimi în sânge pot contribui la acumularea de grăsime în ficat.

Consumul excesiv de alcool: Consumul regulat și excesiv de alcool este o cauză principală a bolii ficatului gras asociată cu alcoolul.

Tulburări metabolice: Glanda tiroidă subactivă, anumite medicamente și sindromul ovarelor polichistice (SOPC) sunt factori mai puțin comuni, dar pot contribui la apariția bolii ficatului gras.

Există două tipuri principale de boală a ficatului gras:

Boala ficatului gras asociată metabolismului: Cunoscută și sub denumirea de steatoza hepatică non-alcoolică, această formă este adesea cauzată de supraponderalitate, lipsa activității fizice și o alimentație necorespunzătoare.

Boala ficatului gras asociată alcoolului: Cauzată de consumul excesiv de alcool pe perioade îndelungate, această formă poate apărea la persoanele care depășesc limitele recomandate de consum de alcool.

Diagnosticul bolii ficatului gras implică discuții cu medicul și examinări fizice, urmate de teste precum analizele de funcție hepatică și investigații imagistice, cum ar fi ecografia sau scanarea MRI. În cazul confirmării bolii, medicul poate recomanda consultarea unui gastroenterolog, iar în cazuri severe, o biopsie hepatică poate fi necesară pentru evaluarea extinderii bolii.

Tratamentul bolii ficatului gras nu implică medicamente specifice, ci se concentrează pe modificările stilului de viață. Pentru pacienții cu boala ficatului gras asociată metabolismului, se pot sugera următoarele măsuri:

Adoptarea unei diete sănătoase: Reducerea consumului de zahăr și alimente procesate, precum și includerea alimentelor bogate în nutrienți esențiali.

Pierderea în greutate: Un control al greutății poate reduce acumularea de grăsime în ficat.

Exerciții regulate: Activitatea fizică moderată și constantă poate avea beneficii semnificative asupra stării ficatului.

Controlul nivelului de zahăr din sânge: Pentru persoanele cu diabet, menținerea unui nivel stabil al glicemiei este esențială.

Tratarea colesterolului ridicat: Dacă este cazul, medicul poate recomanda tratament pentru reglarea nivelului de colesterol.

Evitarea substanțelor care afectează ficatul: Excluderea medicamentelor care pot afecta ficatul din rutina zilnică.

Limitarea sau evitarea alcoolului și renunțarea la fumat: Alcoolul poate agrava starea ficatului, iar fumatul poate contribui la complicații generale de sănătate.

Pentru cei cu boală a ficatului gras asociată alcoolului, renunțarea la consumul de alcool este primordială pentru a preveni evoluția către afecțiuni mai grave.

Este important de subliniat că fiecare individ este unic, iar planurile de tratament și prevenție pot varia în funcție de particularitățile fiecăruia. Consultarea medicală periodică și respectarea sfaturilor profesionale reprezintă pași esențiali în gestionarea sănătății ficatului.

Prin conștientizarea importanței sănătății hepatice și adoptarea unui stil de viață echilibrat, putem contribui la prevenirea și controlul bolii ficatului gras. Astfel, nu doar că ne îmbunătățim calitatea vieții, dar contribuim și la menținerea unei sănătăți optime pe termen lung.

Vezi și: Când poți mânca ultima masă a zilei. Legătura esențială pe care o are cina cu programul de somn

În încheiere, încurajăm fiecare individ să acorde atenție semnelor și simptomelor care ar putea indica probleme hepatice și să caute ajutor medical în mod regulat. Prin educație și conștientizare, putem să ne asigurăm că ficatul, un organ esențial pentru sănătatea noastră generală, este menținut în condiții optime.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.