Mindfulness, considerat o soluție...
Boala de inimă care apare din cauza supărărilor se numește și boala inimii frânte. În termeni medicali, cardiopatia Takotsubo, apare din cauza stresului puternic.
Sindromul inimii frânte, cunoscut și sub numele de cardiomiopatia indusă de stres sau sindromul Takotsubo, poate apărea atunci când o persoană experimentează stres emoțional sau fizic sever.
Descrisă pentru prima dată în 1990 în Japonia, cardiomiopatia Takotsubo este o slăbire a ventriculului stâng, camera principală de pompare a inimii.
Această condiție este, de obicei, rezultatul stresului emoțional sau fizic sever, cum ar fi o boală bruscă, pierderea unei persoane dragi, un accident grav sau un dezastru natural, cum ar fi un cutremur. De aceea, condiția este numită și cardiomiopatia indusă de stres sau sindromul inimii frânte, potrivit Harvard Health.
Dr. Diana Mihalcea, medic primar Cardiologie, a explicat în exclusivitate la Pastila de Frumusețe de la DC MEDICAL și Spectacola, ce este boala inimii frânte.
”Există o boală de inimă care se numește cardiopatie Takotsubo, i se spune cardiopatie de stres care mimează foarte bine un infarct și care apare la sexul feminin, mai ales după un stres emoțional foarte puternic, un deces, un conflict în familie.
După ce se elimină factorul de stres, la 4-6 săptămâni, lucrurile se pot îmbunătăți la nivelul inimii. Este o boală care are un caracter reversibil”, a explicat dr. Diana Mihalcea, medic primar cardiologie, în exclusivitate la Pastila de Frumusețe de la DC MEDICAL și Spectacola.
Vezi și: Ce declanșează criza de epilepsie. Cum să acorzi primul ajutor unei persoane care are convulsii
Simptomele clasice ale unui atac de cord - presiune severă, greutate sau durere în piept - apar cel mai adesea din cauza unei obstrucții într-o arteră coronariană care împiedică sângele să ajungă la mușchiul inimii. Dar cardiomiopatia Takotsubo poate produce aceleași simptome bruște ale inimii chiar și atunci când arterele coronariene sunt curate. Uneori, persoanele cu sindromul inimii frânte pot experimenta dureri mai puțin dramatice în piept. În schimb, pot avea dificultăți de respirație, debut brusc al oboselii marcante, transpirații reci sau amețeli.
Mai mult de 90% din cazurile raportate sunt înregistrate la femei cu vârste cuprinse între 58 și 75 de ani. Cercetările sugerează că până la 5% dintre femeile suspectate că au avut un atac de cord au de fapt această tulburare. Majoritatea oamenilor se recuperează fără leziuni cardiace pe termen lung.
Cauza precisă a sindromului inimii frânte nu este cunoscută, dar experții cred că hormonii de stres (cum ar fi adrenalina) declanșează efectiv ”șocul” inimii, provocând schimbări în celulele musculare ale inimii sau în vasele coronariene (sau ambele), care împiedică ventriculul stâng să se contracte eficient.
Vezi și: Testul de sânge care poate depista boala Alzheimer. De ce bărbații sunt mai predispuși la Alzheimer
Unele cauze ale sindromului inimii frânte includ:
- scăderea bruscă a tensiunii arterialeboală gravă, intervenție chirurgicală sau procedură medicală (de exemplu, test de stres cardiac)
- durere severă
- violență domestică
- atac de astm
- primirea unei vești proaste (cum ar fi un diagnostic de cancer)accident auto sau alt tip de accident
- pierderea neașteptată, boala sau rănirea unui membru apropiat al familiei, prietenului sau animalului de companie
- ceartă aprigă
- pierdere financiară
- frică intensă
- vorbire în public
- o petrecere-surpriză sau altă surpriză bruscă.
Vezi mai multe în VIDEO:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
Mindfulness, considerat o soluție...
Alimentația echilibrată, bogată în...
Anxietatea nu doar că îți afectează...
Acest test simplu îți poate salva viața. Cum poți depista rapid...
Ce trebuie să faci în caz de arsură...
Medicul Elvira Brătilă ne-a vorbit...
Printr-un gest care durează doar...
Activitatea fizică poate fi aliatul...