Râsul neobișnuit și efervescent al unui bebeluș, arată un nou studiu, diferă de râsul adultului într-un mod cheie: bebelușii râd în timp ce expiră și inspiră, într-un mod remarcabil de similar cu primatele precum cimpanzeii. 

Cercetarea va fi descrisă de Disa Sauter, psiholog și profesor asociat la Universitatea din Amsterdam, Olanda, în timpul unei dezbateri la cea de-a 176-a reuniune a la Societatății Americane de Acustică, organizată chiar zilele acestea, în colaborare cu Asociația canadiană de Acustică, în Victoria, Canada.

Alături de colegii ei - psihologul Mariska Kret și proaspăta absolventa Dianne Venneker de la Universitatea Leiden din Olanda, și Bronwen Evans, un fonetician de la University College London - Sauter a studiat clipurile cu râsuri înregistrate de la 44 sugari și copii între 3 și 18 luni.

Înregistrările au fost preluate din videoclipuri online în care copiii erau implicați în interacțiuni amuzante. Înregistrările au fost apoi analizate de 102 ascultători, recrutați dintre studenții la psihologie, care au evaluat măsura în care râsurile din fiecare clip au fost produse la expirare versus inspirare.

Doar bebelușii respiră așa, copiii mai mari și adulții, nu!

Sauter și colegii ei au descoperit că cei mai tineri copilași râdeau în mod obișnuit atât când inhalau aer, cât și atunci când expirau, la fel ca primatele precum cimpanzeii. Cu toate acestea, la copiii vârstnici studiați, râsul a fost produs în primul rând doar la expirație, ca și în cazul adolescenților și adulților mai mari.

„Adulți râd foarte rar când inhalează, dar proporția este semnificativ diferită de cea a râsului copiilor și a cimpanzeilor. Rezultatele noastre de până acum sugerează că aceasta modificare se face treptat și nu brusc”, a spus Sauter, ccitată de sciencedaily.com. Ea arată că tranziția nu pare a fi legată de anumite etape de dezvoltare specifice, însă că aceste rezultate s-au bazat pe judecățile ascultătorilor nonexperți. „În prezent, verificăm aceste rezultate cu foneticienii care fac adnotări detaliate despre râs".

Sauter a spus că nu există niciun motiv acceptat pentru care oamenii, singurii în rândul primatelor, râd numai la expirație. O posibilitate, a spus ea, este ca aceasta să fie rezultatul controlului vocal pe care îl dezvoltă oamenii pe măsură ce învață să vorbească.

Descoperirea ar putea folosi la anticiparea tulburărilor de dezvoltare

Cercetătorii examinează în prezent dacă există o legătură între cantitatea de râs produsă la inhalare și expirare și motivele pentru care indivizii râd, care se schimbă și odată cu vârsta. La sugari și copii mai mici, ca și în cazul primatelor, râsul are loc ca urmare a jocului fizic, cum ar fi gâdilatul. La persoanele în vârstă, râsul poate apărea dintr-un joc fizic și din interacțiunile sociale.

„Dincolo de asta, aș fi interesată să văd dacă aceste contatări ale noastre se aplică și altor vocalizări decât râsete", a spus Sauter. În cele din urmă, cercetarea ar putea oferi o perspectivă asupra producției vocale a copiilor cu tulburări de dezvoltare.

„Dacă știm ce înseamnă cum sună în mod obișnuit copiii normali în curs de dezvoltare, ar putea fi interesant să studiem sugarii cu risc (de tulburări de dezvoltare, n.r.) pentru a vedea dacă există semne foarte timpurii de dezvoltare atipică în vocalizările lor nonverbale de emoție”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.