Cei mai mulți oameni suferă de atacuri de panică o dată sau de două ori în viață. Tulburarea de panică apare atunci când ai atacuri de panică recurente și neașteptate, adesea fără o cauză clară. Este posibil să ai un atac de panică atunci când simți o frică sau o teamă bruscă, copleșitoare, care nu are o cauză evidentă.

Pot exista și simptome fizice, cum ar fi bătăi bruște ale inimii, dificultăți de respirație și transpirație. Tulburarea de panică este definită de cel puțin 1 lună de teamă persistentă cu privire la atacurile de panică manifestate constant.

Chiar dacă simptomele tulburării de panică pot fi copleșitoare și înspăimântătoare, acestea pot fi gestionate și îmbunătățite cu ajutorul tratamentului.

Vezi și: Cojile de banane, pline de nutrienți. Pot trata mâncărimile de pe piele și durerile de cap

Simptomele atacului de panică

Atacurile de panică produc o frică intensă care începe brusc, adesea fără niciun avertisment. Un atac durează de obicei între 5 și 20 de minute. În cazuri extreme, simptomele pot dura mai mult de 1 oră. Experiența este diferită pentru fiecare persoană, iar simptomele variază adesea, cele mai comune fiind:

- Ritm cardiac accelerat sau palpitații

- Dificultăți de respirație

- Senzația de sufocare

- Transpirație sau frisoane

- Tremurături sau tremurături

- Amețeală

- Greață

- Modificări ale stării mentale, cum ar fi o senzație de derealizare (sentiment de irealitate) sau de depersonalizare (detașare de sine)

- Amorțeală sau furnicături în mâini, picioare sau față

- Dureri  în piept

- Teama de moarte

Uneori, un atac de panică este declanșat de un eveniment specific sau de un stimul extern. Alteori, simptomele unui atac de panică apar fără un motiv clar iar acestea nu sunt proporționale cu nivelul de pericol care există în mediul tău.

Din cauza naturii lor imprevizibile, atacurile de panică te pot afecta semnificativ viața de zi cu zi. Este posibil să ai o tulburare de panică dacă ai avut patru sau mai multe atacuri de panică. Pentru a îndeplini criteriile de diagnostic pentru tulburarea de panică, trebuie să aveți atacuri de panică neașteptate.

Cauzele tulburării de panică nu sunt pe deplin înțelese, iar cercetările sunt în curs de desfășurare.

Citește și: Cum să te menții alert la volan. Sfaturi pentru a combate oboseala în timpul condusului

iată câteva posibilități cheie pentru dezvoltarea tulburării de panică:

Genetica

Cercetările privind posibilitatea ca genele tale să te facă mai predispus la dezvoltarea tulburării de panică sunt mixte.

Un studiu din 2020 a sugerat că tulburarea de panică poate avea o componentă genetică. Cercetătorii au pretins că au găsit 40 de gene diferite care au fost legate de tulburarea de panică, dintre care cele mai multe au fost conectate la sistemul de neurotransmițători al corpului nostru (care reglează comunicațiile dintre celulele noastre nervoase). Ei au susținut că testarea biomarkerilor poate fi un instrument util în diagnosticarea tulburării de panică.

Un studiu din 2018 a remarcat că cercetările privind tulburarea de panică și genetica sunt foarte inconsecvente și că sunt necesare studii mai mari înainte de a se putea trage concluzii. Cercetătorii au subliniat că stresul de viață, traumele și sensibilitatea la anxietate sunt toți factori sociali și psihologici importanți care contribuie la această afecțiune.

Atât studiul din 2020, cât și cel din 2018 au remarcat că modificările genei "COMT" prezintă cele mai multe dovezi că ar fi legate de tulburarea de panică. Această genă este responsabilă pentru o enzimă (proteină) importantă, care ne afectează abilitățile cognitive și controlul comportamental.

În plus, un studiu din 2019 a raportat găsirea unei "corelații genetice semnificative" între tulburarea de panică și alte afecțiuni, inclusiv tulburarea depresivă majoră și neuroticismul.

Schimbări în viață

Tulburarea de panică este asociată cu schimbări semnificative în viață și evenimente de viață stresante, cum ar fi certurile cu familia. Și chiar și atunci când schimbările de viață sunt interesante și pozitive, acestea pot crea noi provocări și factori de stres zilnic.

De exemplu, astfel de schimbări și evenimente pot include:

- Plecarea de acasă pentru facultate

- Mutarea

- Decesul unei persoane dragi

- Căsătoria

- Nașterea primului copil

- Începerea unui nou loc de muncă

Este important să ai grijă de sănătatea mentală și fizică în timpul perioadelor de tranziție din viață. De asemenea, e nevoie de sprijin atunci când treci prin perioade de stres ridicat și când gestionezi dificultăți sau traume.

Ia în considerare posibilitatea de a apela la persoane dragi de încredere pentru sprijin emoțional. Un terapeut poate fi, de asemenea, aliatul tău, ascultându-te, oferindu-ți resurse și ajutându-te să dezvolți tactici de adaptare.

Anxietate

O tendință de a fi anxios și de a avea o tulburare de anxietate este, de asemenea, legată de atacurile de panică și de tulburarea de panică. Atacurile de panică sunt enumerate sub umbrela tulburărilor de anxietate. Atât anxietatea, cât și tulburarea de panică pot fi afecțiuni pe termen lung.

Anxietatea se manifestă, de obicei, prin faptul că ești îngrijorat, nervos sau copleșit. De exemplu, anxietatea socială poate apărea atunci când ești nervos în situații sociale sau în medii cu mulți oameni. Conform Healthline, este posibil să te simți deosebit de conștient de sine și chiar să ai simptome fizice precum transpirația sau tremuratul.

Este firesc ca ființele umane să fie anxioase uneori, dar a fi anxios tot timpul este un motiv de îngrijorare și ar putea indica o tulburare de anxietate generalizată.

Criteriile de diagnosticare pentru GAD sunt îndeplinite atunci când cineva are "anxietate și îngrijorare excesivă" mai des decât de obicei timp de cel puțin 6 luni. Aceste sentimente ar putea fi legate de o serie de evenimente sau activități diferite cum ar fi performanța la locul de muncă sau la școală.

Atac de panică vs. tulburare de panică

Tulburarea de panică include întotdeauna atacuri de panică. Dar a avea un atac de panică nu înseamnă neapărat că ai tulburare de panică.

Atunci când pun un diagnostic de tulburare de panică, medicii vor analiza cantitatea și frecvența oricăror atacuri de panică. De asemenea, ei vor lua în considerare și starea mintală descrisă in momentul când ai un atac de panică.

Tratament 

Tratamentul pentru tulburarea de panică se concentrează pe reducerea sau eliminarea simptomelor tale. Similar cu abordările privind anxietatea, acest lucru poate fi realizat prin terapie, modificări ale stilului de viață, iar în unele cazuri, medicamente.

Terapia implică, de obicei, terapia cognitiv-comportamentală (CBT). CBT te învață să te schimbi gândurile și acțiunile, astfel încât să poți înțelege atacurile de panică și să îți gestionezi frica.

În plus față de aceste tratamente, există o serie de măsuri pe care le poți lua acasă pentru a reduce simptomele. Exemplele includ:

- Menținerea unui program regulat

- Efectuarea de exerciții fizice în mod regulat

- Dormi suficient

- Evitarea stimulentelor precum cofeina

Este posibil să nu fie posibil să vă "vindecați" complet tulburarea de panică, dar tratamentul cu siguranță te poate ajuta. Terapia, inclusiv CBT, lucrând pentru a diminua factorii de stres din viață și luând medicamente sunt toate opțiuni potențiale.

Tulburarea de panică debutează adesea la începutul vârstei de 20 de ani, iar statisticile arată că afectează mai mult femeile decât bărbații. O condiție de anxietate preexistentă poate crește riscurile de atacuri de panică și tulburare de panică.

Încercați să fiți atenți la orice simptom de anxietate după un eveniment major de viață. Dacă sunteți neliniștit de ceva pe care l-ați trăit sau la care ați fost expus, luați în considerare posibilitatea de a discuta cu medicul dumneavoastră de familie sau cu un profesionist în domeniul sănătății mintale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.