Anxietatea și depresia, netratate, duc la demență. Psihiatru: Pot să accelereze, de fapt, să facă tranziția
09 aug 2022, 20:13

anxietatea si depresia. FOTO: Freepik @mohdizzuanbinros
Anxietatea și depresia, netratate, sunt factori de risc pentru demență.

A uita informațiile banale înseamnă probleme cognitive minore. În 90% dintre cazuri, deficiențele cognitive minore, adică uitatul listei de cumpărături, se rezolvă de la sine.

Însă rezolvarea lor înseamnă ca toți factorii de risc cardiovasculari să fie ținuți sub control.

”Hipertensiune necontrolată, diabet zaharat, dislipidemie, adică colesterolul crescut, obezitate, fumat. Niște factori de risc care poate nu ne duce neapărat cu gândul la afectare cognitivă și în final la demență, dar ei contribuie, toți acești factori”, a explicat dr. Mihai Viorel Zamfir, medic specialist psihiatrie, la ”Doctor de bine” de la Pro Tv.

Aceste boli necontrolate conduc la modificări ale circulației cerebrale și afectează neuronii și pot declanșa așa-numita demență de origine vasculară.

În creier, aceleași boli determină accidentul vascular cerebral și se poate întâmpla atât în artere, cât și în vene.

”În cadrul unui accident vascular pot fi implicate și vene, prin formarea de trombi”, a mai spus specialistul.

Mai mult, tulburările de anxietate și depresie necontrolate pot duce la demență la vârstă tânără.

”Aceste stări devin mai lungi, nu durează o zi-două, cum durează la majoritatea, intensitatea lor este foarte mare. Depresia, anxietatea, stresul prelungit, stresul cronic pot să contribuie, să accelereze, de fapt, să facă tranziția. Să facă diferența între cei 90% care rămân stabili sau care pot să revină la un nivel cognitiv normal și ceilalți 10% care progresează”, a mai spus psihiatrul.

Un motiv în plus pentru ca tulburarea de anxietate și tulburarea de depresie să fie tratate, în contextul în care cele două prezintă modificări bio-chimice la nivelul creierului, care ulterior pot duce la demență.

Ce este demența

Demența este un termen larg care descrie o pierdere a capacității de gândire, a memoriei, a atenției, a raționamentului logic și a altor abilități mentale. Aceste modificări sunt suficient de grave pentru a interfera cu funcționarea socială sau profesională.

Multe lucruri pot cauza demența. Aceasta apare atunci când părțile creierului utilizate pentru învățare, memorie, luare de decizii și limbaj sunt deteriorate sau bolnave.

De asemenea, demența se mai numește tulburare neurocognitivă majoră, însă nu este o boală, ci un grup de simptome cauzate de alte afecțiuni.

Aproximativ 5%-8% dintre adulții de peste 65 de ani au o formă de demență. Acest procent se dublează la fiecare 5 ani după 65 de ani. Până la jumătate dintre persoanele în vârstă de 80 de ani au o formă de demență.

Câte tipuri de demență există

Demența este parțial controlabilă, însă, din păcate, este ireversibilă. Formele de demență sunt următoarele:

- boala Alzheimer

- demența vasculară

- demența cauzată de boala Parkinson și alte afecțiuni similare

- demența cu corpi Lewy

- demența fronto-temporală (boala Pick)

- boala Creutzfeldt-Jakob.

În funcție de zona care este afectată, demența este împărțită în două categorii.

Demențele corticale apar din cauza unor probleme la nivelul cortexului cerebral, stratul exterior al creierului. Acestea joacă un rol esențial în memorie și limbaj.

Persoanele cu aceste tipuri de demență au, de obicei, pierderi severe de memorie și nu-și pot aminti cuvinte sau înțelege limbajul. Boala Alzheimer și boala Creutzfeldt-Jakob sunt două forme de demență corticală.

Demențele subcorticale apar din cauza unor probleme în părțile creierului aflate sub cortex. Persoanele cu demențe subcorticale tind să prezinte modificări ale vitezei de gândire și ale capacității de a începe activități.

De obicei, persoanele cu demență subcorticală nu au probleme de uitare și de limbaj. Boala Parkinson, boala Huntington și HIV pot provoca aceste tipuri de demență.

Unele tipuri de demență afectează ambele părți ale creierului. De exemplu, demența cu corpi Lewy este atât corticală, cât și subcorticală.

Cauzele și factorii de risc ai demenței

Unii dintre factorii de risc pentru apariția demenței sunt de ordin neurologic, Alzheimer, Parkinson, Huntington ori scleroza multiplă, aceștia înrăutățind situația cu trecerea timpului, factorii de risc ce țin de tulburările vasculare se pot remedia în timp, fapt care reduce riscul de apariție al demenței.

Printre aceștia se numără

- traumatismele cranio-cerebrale cauzate de accidente, căzături sau contuzii

- infecții la nivelul sistemului nervos central (meningita, HIV, boala Creutzfeldt-Jakob)

- abuzul de alcool și droguri

- anumite tipuri de hidrocefalie, acumulare de lichid în creier.

Unele cauze reversibile ale demenței includ:

- tulburarea ca urmare a consumului de alcool sau de substanțe

- tumori

- hematoame subdurale, cheaguri de sânge la nivelul exterior al creierului

- hidrocefalie cu presiune normală

- tulburări metabolice, cum ar fi deficitul de vitamina B12

- niveluri scăzute de hormoni tiroidieni.

- hipoglicemie

- tulburări cognitive asociate cu HIV, notează WebMD.

Demența, asociată cu lipsa somnului. Medic: Poate crește riscul apariției Alzheimer

Demența afectează cel puțin 55 de milioane de persoane din întreaga lume, iar numărul acestora crește cu aproximativ 10 milioane în fiecare an.

Această creștere, în parte, vine și ca urmare a unei speranțe de viață mai mari, însă demența nu este o parte inevitabilă a îmbătrânirii, chiar dacă este asociată de cele mai multe ori cu aceasta, afectând chiar și tinerii. Potrivit Medical News Today (MNT), multe cercetări au asociat demența cu privarea somnului.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ”demența este a șaptea cauză de deces dintre toate bolile și una dintre principalele cauze de dizabilitate și dependență în rândul persoanelor în vârstă, la nivel mondial”, citează MNT.

De altfel, cifrele sunt îngrijorătoare, căci între 60 și 70% dintre persoanele cu demență au boala Alzheimer. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Demența și factorii de risc. Neurolog: Excesele la tinereţe se plătesc târziu foarte scump

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Ştiri Recomandate

Gura leului, efecte asupra sănătății. Cum te ajută

Crossuri externe

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?