Într-o lucrare publicată în ediția din septembrie a Mayo Clinic Proceedings, doctorul Mandeep R. Mehra, de la Brigham and Women's Hospital și Harvard Medical School, și licențiata în artă Hilary R. Campbell, de Universitatea Santa Barbara din California, spun că Mona Lisa ar fi dezvoltat hipertiroidismul după ce a născut.

În tabloul-portret al lui Lisa Gherardini, comandat de soțul ei, Francesco del Giocondo, imediat după nașterea copilului lor Andrea, în 1502, Mona Lisa prezintă numeroase semne de hipotiroidism, până chiar și zâmbetul ei faimos fiind o cauză a acestei afecțiuni, susțin cei doi cercetători.

Nașterea și dieta i-au accentuat boala

„Noi credem că enigma Mona Lisei poate fi rezolvată printr-un simplu diagnostic medical de complicație a hipotiroidismului, care ar fi putut fi rezultatul unei tiroidite peripartum accentuată de condițiile de viață din epoca renascentistă", au explicat Mehra și Campbell, în analiza lor.

„În multe privințe, alura imperfecțiunilor bolii este cea care dă acestei capodopere realitatea și farmecul misterios", au adăugat ei.

Hiperlipidemie sau hipotiroidism?

Aceasta nu este prima dată când superbul portret, foarte detaliat și extrem misterios, a făcut obiectul unei analize medicale.

În 2004, o echipă de reumatologi și endocrinologi a sugerat că Gherardini ar fi suferit leziuni cutanate pe pleoapa superioară stângă, care indicau xanthelasma, iar umflarea părții superioare a mâinii drepte ar indicat o lipom subcutanat. Prin urmare, ei au ajuns la concluzia că Gioconda ar fi putut suferi de hiperlipidemie familială și ateroscleroză prematură, care ar fi putut cauza moartea sa. Mai mult, acei autori au susținut că zâmbetul misterios al lui Gherardini ar fi putut fi rezultatul paraliziei lui Bell.

Nu există indicii suficiente

Cu toate acestea, în examinarea actuală a celebrului tablou, Mehra și Campbell susțin că, chiar dacă avea hiperlipidemie, aceasta pare să nu fi fost datorată unei moșteniri genetice sau a unei afecțiuni genetice, deoarece lipsesc factorii indicativi, notează jurnaliștii de la medscape.com.

Se știe, de asemenea, că Gherardini a trăit până la vârsta de 63 de ani. „Ar fi fost neobișnuit, dacă nu imposibil, să-i ajungă la acea vârstă cu ateroscleroze prematură netratabilă dintr-o hiperlipidemie determinată genetic", observă Mehra și Campbell, in analiza lor. 

Diagnosticul care explică mai multe simptome evidente

În schimb, ei cred că diagnosticul cel mai apropiat ar fi de hipotiroidism. Acesta ar explica culoarea galbenă a pielii lui Gherardini, care poate rezulta din transformarea hepatică a carotenului în vitamina A, dar și părul care pare să fie subțire.

„O lipsă completă a sprâncenelor sau a părului din alte părți, pe pielea palidă, susține în continuare acest diagnostic", adaugă ei.
Mehra și Campbell cred, de asemenea, că, la o inspecție mai atentă, gâtul lui Gherardini „insinuă prezența unei extinderi difuze, cum ar fi o gușă".

Ei subliniază faptul că persoanele cu hipotiroidie avansată au adesea dislipidemie metabolică sistemică, care ar putea explica presupunerile cercetătorilor din articolul din 2004 că ea a suferit de o formă de tulburare a lipidelor.

Explicația cea mai completă

„În aceste circumstanțe, dacă Lisa Gherardini suferea într-adevăr de hipotiroidism sever sau de consecințele sale, zâmbetul misterios ar putea reprezenta, la un anumit nivel, o întârziere psihomotorie și o slăbiciune musculară, care duc la un zâmbet mai ușor, nu foarte puternic", au explicat Mehra și Campbell.

În vremea când a fost pictat portretul, dieta era foarte simplă, marcată de o deficiență de iod. Cei doi cercetători susțin că modelele dietetice din Italia Renascentistă susțin teoria dezvoltării hipotiroidismului, deoarece dieta oamenilor din acea vreme era în mare parte vegetariană, cu cereale, legume rădăcinoase și leguminoase. Întrea anii între 1375 și 1791, istoric vorbind, au existat doar 16 recolte complete, ceea ce înseamnă că dieta din regiune era adesea deficitară de iod.

Gușa, un element comun

Prin urmare, nu este surprinzător, observă ei, că în picturile renascentiste italiene, dar și în opera bizantină, gușa este un element comun personajelor imortalizate.

Și având în vedere faptul că Gherardini i-a „pozat" lui da Vinci, pentru portret, la scurt timp după naștere, Mehra și Campbell sugerează că ea ar fi putut suferi de fapt de o „prezentare subclinică a tiroiditei peripartum", care să conducă în cele din urmă la hipotiroidism.

Autorii recunosc, totuși, că pierderea părului facial și pielea galbenă ar putea fi „o excludere artistică făcută cu intenție", ba chiar că decolorarea culorii pielii s–ar putea datora „îmbătrânirii" pigmenților din vopsea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.