Boala Alzheimer este o tulburare neurodegenerativă, un tip de demență, care afectează gândirea, comportamentul și memoria. Deși asociată adulților în vârstă, ultimele date arată o scădere a vârstei chiar și până la 60 de ani, iar un tratament concret pentru aceasta nu există, cercetătorii căutând încă să înțeleagă pe deplin mecanismul și astfel să descopere un tratament eficient.

Prof. dr. Vlad Ciurea, medic neurochirurg, a explicat la Antena 3, care sunt factorii de risc, cum se manifestă ”boala uitării”; dar și care este zona de pe glob unde incidența cazurilor de Alzheimer este redusă, fapt ce poate creea un ”tipar” în sensul prevenției. 

”În momentul de față, această boală cumplită, boala uitării cum a fost descrisă afectează sigur 35 de milioane de oameni, cazuri diagnosticare la nivel mondial, iar numărul lor este în continuă creștere. Ca simptom, toată lumea știe, uitarea este problema, memoria.

Se întâmplă ceva în creierașul nostru, încă nu s-a găsit un medicament perfect, ca penicilina la pneumonie, nu s-a găsit ca să reușești să vindeci, și atunci totul este să te lupți ca să previi”, a declarat prof. dr. Vlad Ciurea, medic neurochirurg, la Sfat de Sănătate de la Antena 3.

Cum poate fi prevenită boala Alzheimer

Momente de uitare avem cu toții de-a lungul vieții, însă nu toate sunt considerate semnale de alarmă. ”Au început tot felul de elemente de prevenire și s-a constatat că sunt zone, în această luptă, care nu fac Alzheimer sau cazurile sunt foarte rare.

Și atunci s-a spus că zona respectivă, ca locație au fost insulele grecești, pentru că se pare că grecii sunt foarte zâmbăreți, foarte veseli, mănâncă foarte curat și natural, uleiul de măsline este foarte bun și recunoscut ca un panaceu de prevenție în Alzheimer.

Toate acele salate, toate fructele, apa cât mai alcalină, cât mai curată, aerul și relaxarea cerebrală. Nu vă supărați, nu vă enervați, nu vă certați, zâmbiți, fiți optimiști, duc la aceste lucruri. Poate și credința ortodoxă, din zona respectivă, acele apusuri de soare sau răsărituri, dintr-o dată schimbă totul din jur. Ceea ce arată că toată lupta se dă în creier.

Dacă ne întoarcem în România, vă întreb: În Fundul Maramureșului sau în Munții Vrancei găsiți asemenea probleme? Nici nu am auzit să aibă, mănâncă foarte curat, zâmbesc, se comportă normal și atunci nu fac această cumplită boală, care în afară de stres și supărare are, din nefericire, și o componentă genetică”, a mai spus neurologul.

Vezi și: Dieta MIND, cea mai bună pentru reducerea riscului de Alzheimer. Medic: Construiește ideea de longevitate prin vitalitate

Graba distruge creierul

Astfel, cei mai predispuși să facă această boală sunt ”cei expuși la stres zilnic, la poluare, fie că ne referim la cea fonică sau din atmosferă, alimentația de tip fast-food, fuga 25 de ore din 24, toate acestea duc la o suprastresare a sistemului nervos și la o degradare a sistemul și apare această boală cumplită”, a mai explicat medicul.

Așa cum preciza și prof. Ciurea, suntem într-o continuă agitație, trăim pe modul ”repede-nainte” și vrem să facem cât mai multe, eventual într-un timp cât mai scurt. De altfel, medicul a subliniat că în Germania există și un dicton: ”Încet și sigur, nu în grabă”.

Ba chiar a sugerat că este nevoie ”să ne trezim mai devreme, ca să avem timp să le aranjăm pe toate, să ne aranjăm, să ne uităm în oglindă, să ne parfumăm, să fim relaxați să zâmbim”. Iar sfaturile acestea vin de la omul care mereu are o vorbă bună și un zâmbet molipsitor.

Vezi și: Alzheimer, diagnosticat cu 17 ani înainte. Cercetător: Boala poate fi oprită într-un stadiu fără simptome

Boala Alzheimer, perioada preclinică și semnele sale

”Odată apărută această boală are o perioadă care este foarte importantă și care, în general, nu se știe, este vorba de perioada preclinică, în care sunt mici semne. Nu reușești să pui un pahar cu apă, nu mai ai coordonarea perfectă, ai uitat lucruri foarte simple, ai uitat un cuvânt.

Un RMN făcut în această perioadă arată debutul de boală și atunci trebuie luate primele măsuri. Lupta este foarte mare, sunt o grămadă de medicamente care se încearcă, niciunul nu este perfect, dar trebuie să luptă, să nu izolăm persoana respectivă, să fie în cadrul societății, iar lumea din jur să se comporte cât mai optimist cu aceștia”, a mai spus prof. Ciurea.

Cât privește vârsta la care apare această boală, ”din nefericire, vârsta scade și s-a ajuns acum, în jur de 60 de ani, să apară primele cazuri. Iar acest Covid care a venit peste noi a scos în evidență un număr de cazuri care erau acoperite, nu știam despre ele. Trebuie să facem tot posibilul să luptăm, să nu le aruncăm, căci putem obține rezultate”, a adăugat neurochirurgul.

Boala Alzheimer, progres. De la diagnostic până la cele 7 etape de degradare

Boala Alzheimer este o afecțiune neurologică progresivă care afectează de obicei adulții în vârstă și cauzează adesea pierderi de memorie, confuzie, schimbări de comportament și alte simptome îngrijorătoare. Este cel mai frecvent tip de demență.

Pentru a ajuta medicii să diagnosticheze boala Alzheimer, Dr. Barry Reisberg, psihiatru la New York University School of Medicine, a dezvoltat Scara Globală de Deteriorare (SGD). Scara globală de deteriorare definește șapte etape clinice distincte ale bolii Alzheimer.

Ce este Scara Globală de Deteriorare

Aceste șapte etape sunt adesea condensate într-un sistem de clasificare în trei etape: stadiu incipient, stadiu de mijloc și stadiu avansat. Etapele unu-trei ale  SGD sunt stadiile incipiente, etapele patru și cinci sunt etape de mijloc, iar etapele șase și șapte sunt etape târzii, arată Health. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Proteina ce ”fierbe” creierul, cauza apariției bolii Alzheimer

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.