Demența, cu principala sa formă - boala Alzheimer, afectează acum, conform statisticilor OMS, aproximativ 50 de milioane de oameni din întreaga lume. Până în 2050, însă, se estimează că am putea ajunge să avem 135 de milioane de oameni afectați.

Din acest motiv, devine din ce în ce mai important să diagnosticăm mai devreme aceste afecțiuni și să găsim ținte noi pentru medicamente care să încetinească sau să prevină aceste afecțiuni.

Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din California de Sud (USC) din Los Angeles ar putea deschide calea pentru tratamente noi, mai eficiente. Constatările acestuia au apărut săptămâna trecută în revista Nature Medicine.

Capilare sparte în creier

Studiile anterioare au arătat că două proteine toxice, amiloid și tau, pot fi „declanșatorul și glonțul" în dezvoltarea bolii Alzheimer. Rezultatele au arătat că formele solubile de amiloid și tau lucrează împreună pentru a afecta neuronii sănătoși.

Noul studiu - desfășurat pe o perioadă de 5 ani - care a implicat 161 adulți în vârstă - a arătat că persoanele cu cele mai grave probleme de memorie au avut și vase de sânge sparte cu scurgeri în creier, indiferent de prezența proteinelor toxice.

Potrivit lui Berislav Zlokovic, director al Institutului Neurogenetic Zilkha de la Școala de Medicină Keck de la USC, „faptul că vedem că vasele de sânge au scurgeri, independent de tau și independent de amiloid, atunci când oamenii au insuficiență cognitivă de nivel ușor, sugerează că ar putea fi un proces total separat sau un proces foarte timpuriu".

„Nu a contat dacă oamenii au avut patologie amiloid sau tau. Ei au avut insuficiență cognitivă", adaugă primul autor al studiului, Daniel Nation, un profesor asistent de psihologie la USC, Colegiul Dornsife de Litere, Arte și Științe.

Bariera hemato-encefalică și rolul ei

Bariera hemato-encefalică este structura formată din celulele care alcătuiesc vasele de sânge. Într-un creier sănătos, această barieră hemato-encefalică este puternică și celulele se potrivesc împreună, împiedicând substanțele nedorite să intre în creier.

Însă, în unii creieri îmbătrâniți, joncțiunile dintre aceste celule încep să se lărgească, iar vasele de sânge încep să curgă, efectiv. Când se întâmplă acest lucru, vasele nu furnizează „substanțele nutritive și fluxul sanguin de care neuronii au nevoie", iar proteinele toxice pot intra.

„Dacă bariera hemato-encefalică nu funcționează corect, atunci există potențialul de deteriorare", spune co-autor al studiului Arthur Toga, director al Institutului Stevens de Neuroimagistică și de Informatică, de la Scoala de Medicina Keck a USC, citat de medicalnewstoday.com.

Oamenii de știință au evaluat abilitățile cognitive ale persoanelor care au participat la studiu folosind o serie de sarcini și teste, care au dus la un scor clinic de demență. Echipa a folosit, de asemenea, neuroimagistică, precum și analiza lichidului spinal cerebral, pentru a măsura scurgeri ale vaselor de sânge ale creierului.

Rezultatele lor au arătat o legătură puternică între problemele cognitive și vasele de sânge care au avut scurgeri.
Autorii speră că studiile viitoare vor dezvălui mai multe detalii cu privire la această corelație. Zlokovic adaugă că oamenii de știință ar trebui să continue să studieze rolul proteinelor toxice, dar să includă i și„unii biomarkeri vasculari în (setul) de instrumente".

Studiul poate fi găsit AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.