Adevărul despre pâine și aluatul congelat din care e făcută. Care sunt "capcanele" de pe etichetă

Adevărul despre pâine și aluatul congelat din care e făcută - FOTO: Freepik @freepik
Adevărat și fals despre pâine. Ce face diferența între cura de slăbire și mâncatul sănătos.

”Pâinea noastră cea de toate zilele” a creat de-a lungul vremii multe controverse, astfel că omul de rând a devenit bulversat când avea de ales între un fel de pâine și altul, mai ales dacă avea o problemă de ordin medical sau, pur și simplu, se afla la dietă.

Și cum în România, pâinea este încă în capul listei de cumpărături, nutriționistul Mihaela Bilic a încercat să clarifice adevărurile și falsurile din jurul produsului al cărui miros ”de pâine caldă” se asociază cu amintirile din copilărie și cuptorul bunicii.  

”Adevărat și fals despre pâine

Pâinea îngrașă. FALS

Pâinea are în medie un aport energetic de 220-240 cal/100g. Dacă ar fi să o comparăm cu valoarea energetică a produselor care se mănâncă de obicei cu pâine, este “nevinovată”!

Brânza are aprox 250 cal/100g, cașcavalul 350cal, salamul de Sibiu 450cal, iar untul 750cal.

Nu mai vorbim de icre sau salată de vinete care merg de minune cu pâine și care au de 2-3 ori mai multe calorii. Socotiți că o felie de pâine are 60-80 cal, în timp ce o lingură de ulei are 100 cal.

Cu alte cuvinte nu pâinea îngrașă, ci ceea ce punem pe pâine. Și cantitatea face diferența, una e să mănânci o felie de pâine și alta e să mănânci toată franzela”, a scris Mihaela Bilic pe Facebook.

Vezi și: De ce îngrașă pâinea caldă și riscurile unei alimentații picante. Nutriționist: Metabolismul este cheia

”Pentru o alimentație sănătoasă trebuie să renunți la pâine. FALS

O alimentație sănătoasă înseamnă prezența în farfurie a tuturor grupelor de nutrienți: proteine, grăsimi și carbohidrați. La fiecare masă trebuie să avem o porție de amidon (glucide lente), adică pâine sau mămăligă, orez, cartofi, paste făinoase.

Într-o farfurie ideală legumele ocupă jumătate, proteinele un sfert iar celălalt sfert îl reprezintă carbohidrații. O dietă echilibrată include obligatoriu făinoasele, iar pâinea este cel mai banal și mai accesibil produs la capitolul cereale. Organizația Mondială a Sănătății recomandă consumul a 300-500g pâine/zi”, mai spune Bilic.

Vezi și: Care este pachetul ideal pentru școală. Nutriționist: Va primi tot ce are nevoie, structurat, organizat

Care pot fi micile “capcane” ale etichetei

”Nutriționiștii interzic pâinea în curele de slăbire. ADEVĂRAT

Cura de slăbire este o situație aparte, în care organismul e pus într-un dezechilibru și este obligat să ardă grăsimea de rezervă în absența unui aport alimentar optim. Cu alte cuvinte cura de slăbire nu este un model de dietă sănătoasă, ci o strategie pentru slăbit.

În acest context excluderea carbohidraților se justifică: fără glucide nu există sinteză de insulină, acel hormon care transformă caloriile din mâncare în grăsime de rezervă.

Eliminarea zahărului și amidonul lui din alimentație este o metodă sigură de a slăbi. Doar că asta se face pe perioade limitate de timp, nu este un stil de viață. Nu confundați cura de slăbire cu mâncatul sănătos!

Ce scrie pe eticheta pâinii nu este întotdeauna adevărat. FALS

Producătorii din industria alimentară sunt obligați să eticheteze corect produsele și să respecte regulile impuse de autorități. Furnizarea de informații false sau incomplete este sancționată prin lege. Veți găsi pe ambalaj atât tabelul nutrițional, cat și lista de ingrediente din respectivul produs. Ingredientele sunt trecute în ordine descrescătoare a prezenței lor în rețetă, inclusiv E-urile, coloranții și conservanții.

Care pot fi micile “capcane” ale etichetei? Folosirea unor denumiri care să ascundă ingrediente de care consumatorii se feresc, de exemplu zahărul poate fi redenumit în peste 70 termeni diferiți.

Există și o excepție: nu trebuie trecute pe etichetă substanțele care se descompun în momentul tratamentului termic, ele dispar prin gătit/copt, nu mai există în produsul finit. Așadar e posibil ca anumite enzime și agenți de creștere să nu fie menționați pe etichetă.

Toată pâinea este făcută din aluat congelat. FALS

Majoritatea sortimentelor de pâine se fac din aluat proaspăt, frământat și copt în ziua respectivă. Apoi pâinea este ambalată și ajunge pe raft. Singura categorie de pâine care se congelează este cea care ulterior va fi coaptă în supermarket, restaurant, cafenea sau la domiciliul consumatorilor. Culmea este că și această pâine este făcută din aluat proaspăt, urmând ca apoi să fie modelată, coaptă incomplet (în proporție de 30-50%) și congelată ulterior.

Nu vă temeți de frig, prin congelare pâinea își păstrează toate calitățile nutriționale, metoda fiind practicată pentru a ne da posibilitatea să ne bucurăm de mirosul și gustul de pâine proaspăt scoasă din cuptor. Inclusiv acasă, dacă am cumpărat prea multă pâine, decât s-o aruncăm, putem s-o punem la congelator, frigul îi păstrează prospețimea”, a mai scris Mihaela Bilic.

Intoleranța la gluten, o modă CIUDATĂ pentru România. Negreanu, despre simptome: Două lucruri interesante. Regimul fără gluten e ABUZAT

"Există o presiune comercială, atât pentru testarea intoleranței la gluten, cât și pentru alimentație. Plouă cu acest diagnostic și, evident, vine soluția: alimentele fără gluten de prin supermarketuri. Mie mi se pare ciudat, pentru că suntem o civilizație a grâului, am trăit 10.000 de ani cu ele și cu toate astea, ne-a lovit acum intoleranța la gluten", a spus Val Vâlcu.

"Aici aș zice că sunt două lucruri interesante. Când te uiți, de exemplu, la datele din Italia, care spun: noi diagnosticăm un pacient și mai sunt între 8 - 24 cu celiachie nediagnosticați, ți se pare enorm.

În România nu avem atât de multe mare populație cu intoleranță la gluten, dar evident că trebuie să faci teste și nu e nevoie de endoscopie cu biopsii, ci se pot face teste serologice foarte eficiente, cu specificitate înaltă. Dar ele trebuie făcute când ai suspiciuni serioase, când pacientul are simptomatologie, slăbește, are anemie feriprivă, diaree cronică și așa mai departe", a declarat prof. dr. Lucian Negreanu, de la Spitalul Universitar de Urgență din București, în exclusivitate pentru DC Medical. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Alimentația fast-food, recompensa nesănătoasă. Nutriționist: Generează dependențe

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Ştiri Recomandate

Crossuri externe

pixel