Viitorul digital al sănătății în Europa, între inovație, acces transfrontalier și provocările implementării

aspen - FOTO: Freepik
România se aliniază Regulamentului european privind spațiul digital al datelor din sănătate, pregătind o platformă securizată ce va permite accesul și gestionarea istoriei medicale, precum și accesul la tratament oriunde în UE. Digitalizarea sănătății aduce oportunități importante, dar și provocări legate de infrastructură și corupție, iar Inteligența Artificială devine tot mai prezentă în diagnostic și tratament.

Acces digital, securizat și transfrontalier la servicii medicale

În cadrul Aspen Healthcare Summit 2025, Larisa Mezinu Bălan, vicepreședinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a explicat direcțiile strategice prin care România se aliniază la Regulamentul european privind spațiul digital al datelor din sănătate, care intră în vigoare anul acesta.

Oficialul a evidențiat atât oportunitățile aduse de noile tehnologii, cât și responsabilitatea autorităților de a pregăti infrastructura digitală, în paralel cu o campanie solidă de informare a cetățenilor privind drepturile și sensibilitatea datelor personale.

Noua platformă informatică, aflată în curs de dezvoltare cu sprijinul fondurilor PNRR, va permite cetățenilor români să acceseze și să gestioneze propriul istoric medical, să își exercite dreptul la tratament oriunde în Uniunea Europeană și să beneficieze de interoperabilitate între furnizorii de servicii medicale.

"Regulamentul european privind datele în sănătate intră în vigoare anul acesta. Avem o perioadă de pregătire toate statele membre, o perioadă tranzitorie în care trebuie să ne uniformizăm aplicațiile, platformele informatice pe care le utilizăm astfel încât să respectăm prevederile regulamentului.

Regulamentul vine cu un scop precis să transforme domeniul sănătății din punct de vedere digital și beneficiarul este cel care se află în centrul acestei transformări, va fi cel împuternicit să dețină control asupra datelor medicale într-un spațiu electronic.

Beneficiarul trebuie foarte bine informat în legătură cu sensibilitatea datelor medicale, sensibilitatea datelor cu caracter personal, administrativ, economice, pe care vor fi stocate în aceste platforme.

Regulamentul mai propune ca orice cetățean european să mai beneficieze de tratament, de servicii medicale, utilizând această platformă informatică astfel încât să nu aibă niciun impediment ca atunci când călătorește, să ridice un tratament într-un alt stat membru, să solicite o a doua opinie la un furnizor de servicii medicale și să beneficieze de servicii medicale când călătorește în scop turistic, business sau de școlarizare în alt stat membru.

Obligativitatea este ca la începutul anului 2029 toate statele membre să intre în producție pe această platformă europeană.

De anul trecut, prin PNRR am accesat prin intermediul Ministerului Sănătății fonduri europene pentru retehnologizarea platformei actuale, iar la jumătatea anului viitor vom reuși să livrăm primele acțiuni în noua platformă. Noua platformă își propune să fie mult mai fiabilă, să răspundă cerințelor de securitate și integritate a datelor, să livreze o aplicație pentru toți furnizorii de servicii medicale și medicamente din România, dar și un portal cu o posibililă componentă de AI pentru populație, cu istoricul medical, la care asiguratul să aibă acces și să acorde accesul și altora, adică furnizorilor de servicii medicale de la nivel național și nivel european", a explicat Larisa Mezinu Bălan – vicepreședinte, National Health Insurance House, în cadrul evenimentului Aspen Healthcare Summit 2025: Avansăm sănătatea prin inovație, valori și parteneriat.

Experiența digitalizării în Danemarca și provocările implementării IT în sănătatea românească

Henrik Ibsen, Principal Consultant și fondator al e-HealthBrains, a împărtășit la Aspen Healthcare Summit 2025 perspectivele sale privind digitalizarea sistemului de sănătate danez și dificultățile întâmpinate în adaptarea acestuia la contextul românesc.

În Danemarca, totul este complet informatizat, de la dosarele pacienților și registrele de vaccinare până la rețelele video și sistemele de management al personalului, toate bazate pe software open source și accesibile la nivel național.

În schimb, România se confruntă cu provocări majore, printre care dificultatea alocării eficiente a fondurilor și impactul corupției asupra implementării sistemelor IT în sănătate.

"Am participat la digitalizarea sistemului de sănătate danez. E o țară în care nu ai nimic scris pe hârtie, totul este informatizat. Avem o platformă de schimb de date la nivel național, avem o rețea în sănătate, dosarul pacientului, o rețea video, dosare de personal, registre de vaccinare. Tot ce vă puteți închipui este implementat, operațional și 100% bazat pe soft din surse deschise.

Asta înseamnă că putem pune la dispoziția oricui. Trecând la România am observat când am venit aici că e foarte dificil să aloci bani unei instituții publice și apoi să aștepți ca lucrurile să se întâmple de la sine. Este dificil să implementezi sisteme de sănătate IT în România. România este una din țările cele mai corupte din UE, depășită doar de Bulgaria și Ungaria.

Este o problemă. Pot spune lucrul acesta. Avem și noi corupție în Danemarca, e o realitate pe care trebuie să o acceptă, dar trebuie să vedem cum să implementăm sistemele informatice corecte, fără ca acestea să fie afectate de corupție. Soluțiile sunt foarte numeroase. Trebuie să scoatem banii din ecuație", a explicat Henrik Ibsen – Principal Consultant, Founder, e-HealthBrains,în cadrul evenimentului Aspen Healthcare Summit 2025: Avansăm sănătatea prin inovație, valori și parteneriat.

Inteligența Artificială în sănătate: între preocupări și adaptare rapidă

Radu Gănescu, președintele COPAC, a vorbit la Aspen Healthcare Summit 2025 despre modul în care pacienții percep evoluția rapidă a tehnologiilor medicale, în special a Inteligenței Artificiale, și despre necesitatea de a ne obișnui cu această transformare digitală.

Acesta a evidențiat proiectele în care start-up-urile românești au dezvoltat aplicații bazate pe AI, precum și utilizarea echipamentelor de imagistică care pot detecta precoce boli grave, cum ar fi cancerul pulmonar sau afecțiunile oculare.

"În rândul pacienților există această frământare legat de cum evoluează medicina și cât de rapid vedem că sunt anumite tool-uri care intră în folosința cadrelor medicale cât și al pacienților. Trebuie să ne obișnuim. Inteligența Artificială nu numai că ne preocupă pe majoritatea dintre noi, ci ne vom adapta și o vom folosi din ce în ce mai mult.

Avem un proiect pe care îl derulăm unde am văzut foarte multe start-up-uri care au dezvoltat aplicații folosind Inteligența Artificială. Avem aparate de imagistică și în România care folosesc Inteligența Artificială care pot detecta cancerul de plămâni, care pot detecta anumite afecțiuni, inclusiv oculare", a explicat Radu Gănescu, președinte COPAC, în cadrul evenimentului Aspen Healthcare Summit 2025: Avansăm sănătatea prin inovație, valori și parteneriat.

 

Vezi mai multe în VIDEO:

 

Youtube video image

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Ştiri Recomandate

Crossuri externe

pixel