Un nou studiu prezentat la Aspen Healthcare Summit 2025 trage un...
Sănătatea cetățenilor nu este doar o chestiune medicală - este un pilon esențial al democrației. Un nou raport al Observatorului European pentru Sisteme și Politici de Sănătate atrage atenția asupra unei legături tot mai vizibile: acolo unde sănătatea publică este precară, scade și participarea democratică, încrederea în instituții se erodează, iar sprijinul pentru mișcări populiste crește.
Într-un context european marcat de inegalități sociale și crize succesive, sănătatea devine un indicator al coeziunii sociale și al legitimității statului. Acest keynote propune o radiografie clară a modului în care lipsa accesului echitabil la servicii de sănătate poate alimenta deziluzia politică, accentuând cercul vicios dintre excluziune socială și alienare democratică.
Soluția? Politici care investesc simultan în sănătate și în încrederea publică - două componente fundamentale pentru viitorul democrațiilor europene.
Sănătatea, încrederea și democrația sunt trei elemente interconectate, al căror echilibru definește starea unei societăți. După pandemia COVID-19, sănătatea a revenit în centrul atenției nu doar ca prioritate medicală, ci și ca factor decisiv în coeziunea socială și stabilitatea politică.
În cadrul Aspen Healthcare Summit 2025, Josep Figueras, Director Emeritus al European Observatory on Health Systems and Policies, a subliniat cum sănătatea influențează participarea cetățenească și încrederea în instituții - două elemente puse sub presiune de creșterea inegalităților și devalorizarea serviciilor publice.
Fenomenul populist, tot mai prezent în multe țări, capitalizează pe aceste nemulțumiri și pe scăderea încrederii în sistem. Încrederea, fragilă și greu de construit, este esențială pentru funcționarea democrației și pentru relația dintre politicieni, sistemul sanitar și pacienți.
Această triadă - sănătate, încredere și democrație - este esențială pentru viitorul societăților moderne, iar reconstrucția ei reprezintă o provocare majoră pentru liderii de azi.
"Prezentarea mea se referă la sănătate, încredere și democrație. Este un triumvirat care se realizează între aceste trei elemente extrem de importante.
Sănătatea după criză, după perioada COVID, a revenit în atenția publicului. Avem discuții cu ministrul de Finanțe, politicieni, diverși miniștri pentru că este important pe partea de coeziune și sănătate.
Cenușăreasa a revenit în atenția tuturor. Importanța sănătății, a încrederii și a democrației sunt elementele care au readus-o în atenția tuturor. Vreau să vă vorbesc despre sănătate ca element cheie în ceea ce privește participarea și evenimentele politice.
Aș vrea să trec în revistă aspectele legate de populism, servicii medicale de proastă calitate. Sunt un aspect care este mereu abordat de populiști. Ce înseamnă populismul. Înseamnă inegalitate, inechitate, ce înseamnă pierderea încrederii. Am observat o creștere la nivelul inegalităților în societate. Inegalitățile au crescut în foarte multe țări, de aceea oamenii se simt excluși, ceea ce duce la sentimentul de pierdere a încrederii.
Duce la resentimente. Dacă te simți exclus, dacă ești furios pe modul în care sunt administrate treburile cetății și vedem ce face Trump vizavi de universitățile de elită din SUA, oamenii sunt furioși. Mulți dintre ei nu vor fi niciodată admiși la Harvard. Dacă eu nu sunt admis acolo de ce ar trebui să îmi pese de ce li se întâmplă lor.
Asta înseamnă populismul. Populismul se referă la exploatarea dizolvării sistemului. Știm că inegalitățile au o legătură cauzală cu sprijinul populist acordat populației.
O creștere de 1% a procentului duce la creșterea acestui demers. Modul de a aborda populismul este pentru partide de elite să apeleze la redistribuire și să gestioneze inechitățile.
Al doilea element este încrederea. Această fragilitate a încrederii ne spune că încrederea vine pe spinarea unei broaște țestoase, dar pleacă pe spinarea unui cal. Este greu de cultivat și ușor de pierdut.
Există o criză de încredere. Există ideea că guvernele nu țin cont de acel contract social. Dezinformarea cauzată de pandemie a condus la o criză a neîncrederii în societatea noastră.
E nevoie să lucrăm mai mult la partea de înțelegere și măsurare a încrederii, unde pierdem și unde o construim în societate, ce măsuri putem lua pentru a reconstrui încrerederea.
Avem acest triunghi între politicieni, cei care lucrează în sistemul sanitar și pacienți, iar problema încrederii și a lipsei încrederii între acești trei actori și felul în care o construim este importantă", a spus Josep Figueras - Director Emeritus, European Observatory on Health Systems and Policies, în cadrul evenimentului Aspen Healthcare Summit 2025: Avansăm sănătatea prin inovație, valori și parteneriat.
Sănătatea deficitară influențează profund viața politică a indivizilor, reducându-le participarea democratică și încrederea în instituțiile publice, în timp ce favorizează sprijinul pentru mișcările populiste. Cercetări recente arată o legătură clară între starea de sănătate și tendințele politice, evidențiind modul în care factorii sociali și economici interacționează cu sănătatea pentru a contura comportamentele electorale și civice.
Persoanele cu probleme de sănătate se confruntă cu bariere reale - de mobilitate, financiare sau sociale - care le limitează accesul la procesele democratice tradiționale, cum ar fi votul. Totuși, acestea tind să se implice mai activ în proteste și grupuri de presiune, un semnal important pentru a înțelege și combate scăderea încrederii și creșterea populismului.
Experiențele negative frecvente, legate de boli cronice, afecțiuni mintale sau episodice, dar și discriminarea și stigmatizarea, afectează în mod direct percepția acestor persoane asupra democrației și instituțiilor statului.
"O sănătate deficitară reduce participarea democratică și încrederea în instituțiile publice și sporește sprijinul în favoarea populismului. Există cercetări pe această temă. S-au făcut măsurători și evaluări între sănătatea deficitară și creșterea populismului. Trebuie să luăm în considerare influențele sociale, condițiile economice, astfel că sănătatea interacționează cu toate aceste elemente.
Toate aceste elemente vor contura preferințele politice și comportamentele politice. Este una dintre provocări dacă ne uităm la impactul sănătății deficitare și al încrederii asupra populismului.
Sănătatea deficitară reduce participarea democratică. Oamenii cu o sănătate deficitară se confruntă cu multe bariere de natură legate de mobilitate, finanțe, stigmă și duce la participare democratică scăzută.
Oamenii cu sănătate deficitară sunt implicați în procesul politic într-un mod diferit. Sunt implicați pe parte de proteste și grupuri de presiune. Acesta este unul dintre indiciile care ne ajută să rezolvăm această problemă legată de încredere și populism, și anume să acționăm asupra societății civile.
Acesta este unul dintre punctele de intrare pe unde putem interveni în mod eficient pentru a remedia această lipsă de încredere.
Sănătatea deficitară reduce încrederea în instituțiile publice și democrație. Sănătatea deficitară duce la experiențe negative mult prea adesea, legate de boli cronice, sănătate mintală, boli acute. Toate acestea duc la situații în care persoana se confruntă cu stigmatizare, discriminare", a spus Josep Figueras - Director Emeritus, European Observatory on Health Systems and Policies, în cadrul evenimentului Aspen Healthcare Summit 2025: Avansăm sănătatea prin inovație, valori și parteneriat.
Vezi mai multe în VIDEO:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
Un nou studiu prezentat la Aspen Healthcare Summit 2025 trage un...
Sănătatea cetățenilor devine barometrul democrației: deficiențele...
Președintele CNAS, Horațiu Moldovan,...
Românii plătesc din buzunar aproape...
CNAS propune un nou model de...
Ambulatoriul subfinanțat, spitalizarea de zi supraplătită. Ce...
Spitalele din România vor încasa în acest an 15 miliarde de lei...