Tulburările mintale precum schizofrenia sunt studiate într-un mod dezvoltat în premieră de oamenii de ştiinţă din Statele Unite. Aceștia sunt coordonaţi de cercetătorul român Sergiu Pașca din Aiud. Cercetătorii au reuşit să implanteze un tip de celule cerebrale umane, denumite organoide, în exemplare tinere de şoareci.

Tulburările mintale, studiu pentru noi tratamente

Scopul demersului științific este acela de a studia tulburări psihiatrice complexe, precum schizofrenia, şi pentru a experimenta o serie de tratamente, potrivit unui studiu publicat miercuri. Cercetătorii practică deja tehnica plasării în cultură, a unor ţesuturi de creier uman obţinute din celule stem.

Vezi și: Depresia prenatală, necunoscută și ignorată în România. Cei CINCI oameni esențiali în viața mamei. Leca: Poate fi prevenită în DOUĂ feluri

Bulgări autoorganizatoare de țesut cerebral uman crescute în laborator au fost transplantate cu succes în sistemele nervoase ale șobolanilor nou-născuți într-un pas spre găsirea de noi modalități de tratare a tulburărilor neuropsihiatrice.

Organoizii 3D, dezvoltați din celule stem pentru a semăna cu un model simplificat al cortexului uman sunt conectați și integrați cu țesutul înconjurător din cortexul fiecărui șobolan pentru a forma o parte funcțională a creierului propriu al rozătoarelor, afișând activități legate de percepția senzorială.

Acest lucru, potrivit unei echipe de cercetători condusă de neurologul Sergiu Pașca de la Universitatea Stanford, depășește limitările organoizilor crescuți în eprubete și oferă o nouă platformă pentru modelarea dezvoltării creierului uman și a bolilor într-un sistem viu.

Vezi și: Hepatita C, creștere alarmantă. Adrian Marinescu: Când ajungi să ai simptome, înseamnă că ai ajuns într-un stadiu avansat sau de infecție acută

"Cea mai mare parte a muncii pe care a depus-o laborator a fost motivată de această misiune de a încerca să înțelegem tulburările psihiatrice la nivel biologic, astfel încât să putem găsi efectiv terapii eficiente. Multe dintre aceste afecțiuni psihiatrice, cum ar fi autismul și schizofrenia, sunt specifice omului, cel puțin, sunt ancorate în trăsături unice ale creierului uman.

Iar creierul uman cu siguranță nu a fost foarte accesibil, ceea ce a împiedicat progresul pe care l-am făcut în înțelegerea biologiei acestor condiții", a explicat Pașca într-un briefing de presă, potrivit Science Alert.

În 2008, oamenii de știință au făcut o descoperire: celulele creierului cultivate din celule stem pluripotente induse. Celulele mature recoltate de la oamenii adulți au fost modificate invers (sau induse) pentru a le readuce la starea "goală" a celulelor stem – forma pe care o iau celulele înainte de a crește în celule cu specializări, cum ar fi celulele pielii sau celulele cardiace.

Aceste celule stem au fost apoi ghidate să se dezvolte în celulele creierului, pe care oamenii de știință le-au cultivat pentru a forma bucăți de țesut asemănător creierului numite organoide. Aceste modele de zone cheie ale anatomiei creierului, cum ar fi cortexul exterior încrețit, ar putea fi folosite pentru a studia funcțiile și dezvoltarea creierelor de aproape.

Pe cât de utile sunt, organoizii corticali in vitro au limitări. Pentru că nu sunt conectate la sisteme vii, ele nu se maturizează complet, privând cercetătorii de o oportunitate de a observa modul în care se integrează cu alte părți majore ale creierului.

Vezi și: Studenții de la Medicină cer stagiu la țară. Pe vremea lui Ceaușescu era obligatoriu

Cine este Sergiu Pașca

Sergiu Paşca s-a născut pe 30 ianuarie 1982, este un medic şi om de ştiinţă româno-american, care lucrează în prezent ca profesor de psihiatrie şi ştiinţe comportamentale la Universitatea Stanford din Statele Unite. A studiat Medicina în România, iar din 2009 trăiește în SUA.

Începând din ianuarie 2014, dr. Sergiu Paşca conduce propriul său grup de cercetare în domeniul bolilor neuropsihiatrice în calitate de membru al corpului profesoral al Universităţii Stanford în California. A primit în total aproape 20 de premii şi distincţii din partea unor organizaţii şi societăţi din domeniul medical.

A fost inclus de cotidianul The New York Times pe lista sa de Vizionari în Medicină şi Ştiinţe şi este câştigătorul din 2018 al Premiului Vilcek pentru Promisiune Medicală Creativă, atribuit de Fundaţia Vilcek. În 2022, cercetătorul româno-american a susţinut un discurs în cadrul celebrelor conferinţe TED despre ingineria inversată a creierului uman în condiţii de laborator.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.