Măsuri ce ne pot salva viaţa pe caniculă. Risc maxim de epuizare termică

Medicul Tudor Ciuhodaru Foto: facebook.com/TudorCiuhodaru/
Medicul Tudor Ciuhodaru ne avertizează într-o postare pe Facebook ca odată cu creșterea semnificativă a temperaturilor (prognozate de meteorologi) există o serie de riscuri pentru sănătatea noastră. El publică o serie de recomandări pentru perioada caniculară.

Medicul Tudor Ciuhodaru a făcut publice pe pagina lui de Facebook informații despre riscurile pe care le presupune canicula și cum ne putem proteja în perioada în care temperatura crește la niveluri de peste 35 de grade Celsius, așa cum se prognozează.
El a descris patru măsuri care ne pot slava viața pe caniculă, dar și ce avem de făcut dacă sănătatea continuă să se deterioreze.
Iată ce a scris medicul:

„Patru măsuri ce vă pot salva viaţa pe caniculă. Atenție! E risc maxim de epuizare termică. Copiii sunt primii afectați. Anul trecut cinci pacienți nu au supraviețuit. Și urmează temperaturi de peste 35 de grade.
Atunci când apar simptomele legate de expunerea la căldură (crampe de căldură, insolaţie, epuizarea termică) trebuie:
1. Repaus într-un spaţiu umbrit şi răcoros.
2. Consum de lichide: apă, sucuri de fructe, ceaiuri, iaurt.
3. Scăderea temperaturii corpului (prin udat și ventilat);
4. Activitatea fizică se reia doar după câteva ore.

Dacă manifestările nu dispar rapid sau se agravează:
1. Sunaţi la 112.
2. Îndreptaţi-vă spre cea mai apropiată Unitate de Primire a Urgenţelor.

Temperaturile crescute chiar şi pe durata nopţii duc la apariţia epuizării termice:
1. Nedecelată şi netratată la timp, epuizarea termică evoluează spre forme clinice severe ce pot merge până la şoc termic şi deces.
2. Apare prin depăşirea posibilităţilor de adaptare a organismului la temperaturi ce se menţin crescute pe durata a mai multe zile.
3. Se manifestă prin apariția a trei categorii de semne:
a) neuro-psihice, precum oboseala marcată, astenie, apatie, somnolenţă, cefalee, ameţeli, însoţite de cele
b) tegumentare, precum transpiraţii excesive, horpilaţii (piele de ,,găină”) şi 
c) cardiovasculare, uneori severe: hipotensiunea ortostatică (cădere tensională la ridicarea în picioare) şi tahicardie.
4. Cei mai afectaţi de epuizarea termică sunt copiii şi vârstnicii, pacienţii cu patologie cardiovasculară şi obezii, precum şi cei care stau în apartamentele încinse de la ultimul etaj sau în autoturismele fără aer condiţionat.
5. Tratamentul constă în scăderea temperaturii corpului prin: consumul de lichide reci (!Nu alcool), duşuri reci sau utilizare de prosoape umede şi ventilaţie (!Nu aplicaţi alcool pe piele), odihnă într-un mediu răcoros (eventual cu aer condiţionat), cu picioarele ridicate peste nivelul inimii.
6. Pentru a nu ajunge în astfel de situaţii, nu ţineţi geamurile deschise când este foarte cald şi nu gătiţi la orele amiezii. Aerisiţi la primele ore ale dimineţii, utilizând curenţi de aer; evitaţi utilizarea electrocasnicelor ce generează căldură şi împiedicaţi acţiunea razelor solare prin jaluzele, materiale textile ude. Dacă nu aveţi aer condiţionat, petreceţi câteva ore zilnic în spaţiile publice răcoroase.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Ştiri Recomandate

Cel mai bun calmant natural. O singură cană din acest ceai face minuni

Crossuri externe

pixel