Pentru locuitorii din mediul rural,...
Un studiu recent, publicat în Nutrients - MDPI, care a investigat efectele suplimentării cu carnosină asupra markerilor inflamatori la persoanele cu prediiabet și diabet de tip 2 (T2D) bine controlat, a concluzionat că carnosina nu alterează semnificativ nivelurile de inflamație la acești pacienți.
Acest studiu se adaugă corpului în creștere de cercetări despre beneficiile terapeutice ale carnosinei, însă rezultatele sugerează că suplimentul ar putea să nu fie la fel de eficient pe cât se credea pentru această problemă de sănătate.
Inflamația cronică este un factor cheie în progresia obezității și T2D. Niveluri ridicate de markeri inflamatori, cum ar fi proteina C-reactivă (CRP) și factorul de necroză tumorală α (TNF-α), sunt frecvent întâlnite la persoanele cu aceste condiții și contribuie la rezistența la insulină și disfuncția celulelor β.
Inflamația și stresul oxidativ sunt considerate factori cruciali în dezvoltarea și agravarea bolilor metabolice, cum ar fi T2D. Prin urmare, există un interes crescut pentru identificarea agenților terapeutici care pot reduce inflamația și pot atenua progresia bolii.
Carnosina este un dipeptid natural compus din β-alanină și histidină. A fost studiată pentru proprietățile sale antiinflamatorii, antioxidante și anti-produse ale glicării avansate (AGEs), precum și pentru potențialul său de a îmbunătăți condiții precum T2D.
Studiile anterioare efectuate in vitro și pe animale au arătat că carnosina poate reduce inflamația prin modularea citokinelor precum IL-6 și TNF-α, care sunt implicate în procesul inflamator.
Acest studiu reprezintă o analiză secundară a unui studiu controlat randomizat (RCT) dublu-orb, care a investigat efectele suplimentării cu carnosină asupra markerilor inflamatori și adipokinelor la adulții cu prediiabet și T2D bine controlat.
Participanții au fost împărțiți în două grupuri: unul a primit zilnic 2g de carnosină, iar celălalt a primit un placebo. Pe parcursul a 14 săptămâni, au fost măsurați diferiți biomarkeri, cum ar fi MCP-1, IL-6, IL-10, CRP, TNF-α și adipokine (leptină, resistină, adiponectină).
Carnosina - FOTO: Freepik@zeeshanhaidersiyal05
Studiul a implicat 41 de participanți, cu vârsta medie de aproximativ 53 de ani, care au finalizat studiul. După 14 săptămâni de suplimentare, nu au fost observate diferențe semnificative între grupurile care au primit carnosină și placebo în ceea ce privește nivelurile citokinelor pro- și anti-inflamatorii sau concentrațiile de adipokine.
Rezultatele au rămas constante chiar și după ajustarea pentru factori de confuzie precum vârsta, sexul și compoziția corporală. Aceasta sugerează că, la persoanele cu prediiabet și T2D bine controlat, suplimentarea cu carnosină nu are un efect semnificativ asupra markerilor de inflamație măsurați în acest studiu.
Aceste rezultate sunt în contradicție cu studiile anterioare in vitro și pe animale, care sugerau că carnosina ar putea reduce inflamația prin scăderea nivelurilor citokinelor pro-inflamatorii precum TNF-α și IL-6. Totuși, răspunsul organismului uman la suplimentarea cu carnosină pare să fie diferit de rezultatele obținute în condițiile de laborator.
Autorii studiului propun că carnosina poate să nu aibă aceleași efecte antiinflamatorii la oameni cum are în modelele pe animale, ceea ce subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a confirma aceste rezultate.
Deși acest studiu oferă informații valoroase despre efectele suplimentării cu carnosină la oameni, autorii subliniază că sunt necesare studii mai mari, pe termen lung, cu populații mai diverse. Aceste studii ar trebui să ia în considerare doze diferite și profile de participanți mai bine caracterizate pentru a evalua mai bine potențialul carnosinei de a reduce inflamația și de a îmbunătăți rezultatele la persoanele cu T2D slab controlat.
Acest studiu nu furnizează dovezi că suplimentarea cu carnosină influențează semnificativ markerii inflamatori la adulții cu prediiabet sau T2D bine controlat. În ciuda rezultatelor promițătoare în modelele pe animale, lipsa efectelor observabile în acest studiu ridică întrebări despre potențialul carnosinei.
Cercetătorii speră ca studiile viitoare să ajute la clarificarea rolului carnosinei în gestionarea inflamației în bolile metabolice și să determine dacă aceasta poate fi un tratament eficient pentru persoanele cu T2D slab controlat.
În ciuda faptului că studiile anterioare sugerează că carnosina ar putea ajuta la scăderea inflamației, acest studiu nu a găsit niciun efect semnificativ.
Adică, persoanele care au luat suplimentul nu au avut o îmbunătățire a markerilor de inflamație. Astfel, deși carnosina a fost promovată ca un posibil tratament antiinflamator, studiul sugerează că nu este eficient în cazul diabetului bine controlat și al prediiabetului. Cercetările viitoare vor trebui să examineze mai multe persoane și condiții pentru a vedea dacă carnosina poate ajuta cu adevărat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
Pentru locuitorii din mediul rural,...
Alzheimer distruge creierul într-un...
Cum ar putea fi evitate anumite...
Acest lucru este esențial pentru...
Analiza de sânge care îți arată dacă...
Această greșeală pe care o facem când...
La sfârșitul vieții, indiferent de...
Chimioterapia înainte de operație -...