Boala Alzheimer este cea mai mai frecventă formă de demență, ajungând la aproximativ 70% dintre cazuri. Potrivit Alzheimer Association, boala neurodegenerativă afectează circa 6 milioane de americani, iar două treimi sunt femei.

În plus, înaintarea în vârstă este cel mai mare factor de risc pentru boala Alzheimer, iar femeile trăiesc, în medie, mai mult decât bărbații.

Diferența între speranța de viață dintre femei și bărbați nu poate să explice incidența în funcție de vârstă, însă studiile sugerează că schimbările hormonale de după intrarea la menopauză pot contribui la creșterea riscului de a dezvolta boala Alzheimer.

De asemenea, se investighează și ce impact au factorii sociali, precum și cei legați de stilul de viață în apariția bolilor neurodegenerative.

Alzheimer Association a raportat recent că femeile care au avut un loc de muncă plătit au avut un declin mai lent al memoriei la sfârșitul vieții decât cele care nu au avut acest lucru.

În același timp, studiile au arătat că și stresul este un factor care contribuie la apariția și accelerarea simptomelor bolii Alzheimer, notează Medical News Today.

Vezi și: Cancerele ORL: cauze, simptome, diagnostic și tratament. Țârlea: Unele pot fi operate inițial, tratamentul este de multe ori eficient

Stresul și funcția cognitivă

Un studiu recent, realizat pe șoareci, a constatat că stresul crește nivelul proteinei beta-amiloid la femele, dar nu și la masculi. Această proteină formează plăci în creier care interferează cu impulsurile nervoase și declanșează inflamații, asemenea ”prăjirii unui ou”, fiind considerat a fi responsabil pentru multe dintre simptomele bolii Alzheimer.

Studiul a fost realizat de cei de la Washigton University School of Medicine, St. Louis, și publicat în revista Brain.

"Stresul poate avea un efect profund asupra organismului și înțelegem tot mai bine implicațiile pe care le poate avea asupra sănătății noastre mentale și fizice - atât pozitive, cât și negative.

Stresul declanșează eliberarea de hormoni precum cortizolul și adrenalina, care, dacă sunt produși în exces sau pe o perioadă prelungită de timp, pot avea un efect extrem de negativ asupra organismului, provocând inflamații, deteriorarea ADN-ului și a celulelor și accelerând procesul de îmbătrânire, ceea ce, bineînțeles, poate afecta creierul și cogniția", a explicat Sebnem Unluisler, inginer genetician și șef al departamentului de longevitate de la London Regenerative Institute din Marea Britanie, care nu este implicat în studiul.

Stresul și diferențele de sex

Cercetătorii au măsurat nivelurile de hormoni ai stresului în sângele șoarecilor și au constatat că masculii și femelele se confruntau cu niveluri similare de stres. Dar a existat o diferență semnificativă în ceea ce privește nivelurile de beta-amiloid.

La șoarecii femele, nivelurile de beta-amiloid din lichidul interstițial au crescut cu aproximativ 50% în primele 2 ore de stres și au rămas ridicate pentru restul perioadei de monitorizare. Doar aproximativ 20% dintre șoarecii masculi au prezentat o creștere mică și întârziată a beta-amiloidului.

Studiul, aplicabil pe oameni

Constatările acestui studiu ar putea ajuta în indicarea unor direcții pentru cercetările și tratamentele ulterioare.

”Nu este posibil să extrapolăm, cu încredere, că acest răspuns diferențiat la stres la șoareci se traduce cu precizie la oameni.

Cu toate acestea, explicația fiziologică la șoareci este interesantă și ar putea oferi, cel puțin în parte, explicația diferențelor de gen dintre bărbați și femei. în ceea ce privește riscul de Alzheimer.

Descoperirea este, la rândul său, importantă pentru a orienta viitoarele cercetări farmaceutice către noi opțiuni de tratament, care pot fi diferite între bărbați și femei”, a declarat dr. Emer MacSweeney, consultant neuroradiolog la Re:Cognition Health.

Boala Alzheimer, simptome

Semnele și simptomele bolii Alzheimer variază în funcție de stadiul în care se află boala. În general, simptomele bolii Alzheimer implică un declin treptat al unora, al majorității sau al tuturor următoarelor aspecte:

-memoria

- raționamentul și gestionarea sarcinilor complexe

- limbajul

- înțelegerea formei vizuale și a relațiilor spațiale

- comportamentul și personalitatea.

Persoanele cu pierderi de memorie sau cu alte semne ale bolii Alzheimer pot avea dificultăți în a-și recunoaște declinul mental. Aceste semne pot fi mai evidente pentru cei dragi.

În ciuda tuturor cercetărilor, pentru această afecțiune neurodegenerativă în acest moment nu există un leac, iar tratamentele actuale ajută doar în gestionarea și ameliorarea simptomelor.

De altfel, un aspect foarte important în privința prevenției acestei boli cu impact atât pentru pacient, cât și pentru aparținători, este adoptarea unui stil de viață sănătos, care să includă o dietă echilibrată, bogată în vitamine, minerale și nutrienți, dar și activitatea fizică ce poate ajuta la oxigenarea creierului. 

Cea mai potrivită dietă pentru sănătatea creierului este dieta MIND (acronimul de la Mediterranean-DASH Intervention for Neurodegenerative Delay), o combinație între dieta mediteraneeană, recomandată pentru vindecarea diabetului de tip 2, și dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension), recomandată persoanelor cu hipertensiune.

Dieta mediteraneeană și-a reconfirmat statutul de cea mai sănătoasă dietă din lume, pentru al șaselea an la rând. Dieta MIND își încurajează adepții să mănânce fructe de pădure, dar nu pune accentul pe consumul de fructe în general.

Vezi și: Gânditul, efecte asupra sănătății fizice și mentale. La ce riscuri ne supunem creierul și întregul organism

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.