"Doctorul Adrian Wiener este medic, dar nu doar pentru asta l-am invitat, ci și pentru că este specialist în sănătate publică, a condus un spital, este activ în mediul politic. Ne propunem ca la aceste emisiuni să discutăm despre politicile sanitare, sănătatea publică, management-ul în sănătate. Sigur, nu ne doare direct, nu ne doare pe fiecare dintre noi, dar dacă sistemul sanitar nu funcționează, dacă alegerile care se fac nu sunt cele corecte, vom suferi mai devreme sau mai târziu, la fel ca de o boală. Dacă sunt cheltuielile făcute fără cap, dacă nu investim, dacă nu organizăm cum trebuie sistemul sanitar, atunci când vom avea nevoie de el, nu vom găsi răspunsul așteptat.

Pornim de la finanțare, de la bani, cum sunt finanțate spitalele, cum este finanțată medicina primară? Dacă ne gândim pe plan mondial, așa, sunt trei variante, trei soluții:

- total privat

- total public

- mixt.

Noi cum funcționăm? Care este varianta pentru România?", a spus jurnalistul Val Vâlcu. 

"În primul rând, în România, sistemul de sănătate este eminamente public. Există și o componentă importantă de sistem privat, dar care funcționează oarecum necooptat într-o-politică de sănătate coerentă. Este un sistem mult subutilizat. Iată, se prorogă din nou coplata în sistem până în 2025, de exemplu, care ar fi fost practic, în virtutea principiului banii urmează pacientul. Dar în general, aveți dreptate, pentru că finanțarea sistemului este principala sursă de politică publică.

Paradoxal, politica publică este făcută astfel încât să ne închidem în anvelopa financiară pe care o avem de la început, mai puțin datorat, politicile publice se datorează, să zic, nevoilor medicale identificate, rațiunii de politică publică în spate, ci mai degrabă să se acomodeze în interiorul anvelopei care, în România, din păcate, suntem în continuare pe ultimul loc din Uniunea Europeană ca și procent din PIB alocat sănătății", a declarat medicul Adrian Wiener, în exclusivitate pentru DC Medical, în emisiunea "Dezbateri în sănătate".

"Alocările astea pot să fie mai eficiente sau mai puțin eficiente", a completat Val Vâlcu.

"E adevărat, și gestionarea acestor fonduri este o mare problemă și de aceea avem în PNRR, una dintre reformele multele reforme prinse în PNRR este și aceasta: o reformă a felului în care sunt gestionate resursele în sănătate, fie că vorbim de resurse financiare, fie că vorbim de resursă umană, de tot ceea ce înseamnă resursă care să genereze până la urmă, în final, un act medical eficient. Una dintre reforme este și gestionarea acestei resurse financiare.

De altfel, în raportul Curții de Conturi făcut public foarte recent, se semnalează această decuplare a logicii de finanțare de logica nevoii din sistem. Nu sunt făcute analize, alocările nu sunt făcute în baza unor studii de impact, unor studii serioase, ci mai degrabă sunt făcute, cum spun, din pix, astfel încât să ne adaptăm unor oferte financiare, mai degrabă decât unor nevoi medicale", a mai spus Adrian Wiener.

Privatizarea sistemului de sănătate. Cât % din bugetul spitalului merge pe salarii

"În spațiul public, din 1990 încoace se susține, poate se aduc și argumente că privatul este mai eficient decât statul. Ori la noi este încă sistemul public pe primul plan. Ne gândim că domne, să nu cumva să se facă privatizare!", a completat Val Vâlcu.

"Cu siguranță, gestionarea resurselor este mai eficientă", a intervenit Adrian Wiener.

"A nu, nu cred că a trecut nimănui prin cap să privatizeze sistemul public de sănătate, ci să ofere un loc eficient sistemului privat, care poate să fie complementar, care poate să fie concurențial cu sistemu public, în funcție de logica decidentului, dar să ofere un loc bine definit și în legislație, și în accesibilitate sistemului privat. În ceea ce privește gestionarea resurselor cu siguranță este mai eficient.

În primul rând și datorită faptului că nu este contenționat de legea achizițiilor publice și lucrurile merg mult mai fluid, mult mai mai firesc. În spitalele publice, marja managerială, apropo de impactul finanțării, maja managerială este foarte mică. Majoritatea spitalelor din România au peste 80% - 85% din buget alocat salariilor. În restul bugetului trebuie să intre materialele sanitare, medicamentele, utilitățile, absolut tot restul.

Marja managerială, generarea de schimbări fundamentale în spital este foarte mică în sistemul public de sănătate și asta este o problemă. Foarte puține spitale au excedent la sfârșitul anului. Ele sunt puternic subvenționate, fie că vorbim de FNOASS, dincolo de contractul cadru sunt subvenționate o parte semnificativă din salarii, fie de autoritățile locale, cele care sunt în subordinea autorităților locale.

Și atunci sigur, un sistem puternic subvenționat, e greu să concurezi cu din privat, cu un sistem puternic, puternic subvenționat este complicat și de aceea trebuie găsită o formulă, un echilibru", a mai spus Adrian Wiener, pentru DC Medical.

"Tocmai 85% din fondurile spitalului să pentru salarii. Dar tomograful îl ia primăria, aparatul RMN vine de la minister, dacă mai e nevoie de o renovare, vine PNRR. Privatul plătește toate lucrurile astea, face și profit sau măcar își acoperă din investiție. Nu pare că ar putea funcționa competiția între cele două", a mai spus Val Vâlcu.

"Trebuie găsită o formulă de complementalitate. De exemplu, sistemul de dializă este un exemplu pe care de fiecare dată îl dau în momentul în care este externalizat un astfel de sistem onest, corect, cu costuri care să acopere un act medical de calitate, sistemul poate să funcționeze foarte bine, așa cum funcționează acum dializa cronică 100% în zona privată.

Se poate gândi un astfel de sistem și în ceea ce privește radioterapia. Se poate gândi un astfel de sistem pentru multe din lucrurile unde sistemul public este relativ puțin eficient, puțin competitiv sau slab competitiv.

Și atunci, putem găsi formule de complementalitate. Putem gândi sistemul public pe pilon, cum este cel de la pensii. Pilonul unu să acopere, în virtutea CAS-ului, de exemplu, să acopere serviciile de bază. Putem găsi o asigurare complementară care să asigure pilonul doi, servicii, știu eu, servicii hoteliere mai de calitate, cu liste de așteptări mai scurte, mă rog, niște facilități.

Și putem gândi chiar și pilonul trei în logica asta a stratificării asigurărilor de sănătate. Dar sigur, asta necesită o reformă profundă și o acceptanță socială. 

La ora asta, accesibilitatea sistemul este foarte redusă. Este o mare problemă în România pentru mai ales din zona rurală, mai ales din zona grupurilor vulnerabile, accesul la servicii de bază, nu vorbim la PET-CT sau lucruri complicate, la servicii de bază minimale este și asta e o mare problemă, pentru că generează o povară de boală foarte mare", a conchis Adrian Wiener.

Vezi mai multe în video:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.