Sindromul burn-out. Micro-pauzele, utile în prevenirea oboselii cronice

Oboseala
Oboseala cronică, sau sindromul burnout, nu înseamnă doar epuizare psihică, sentimente de frustrare, anxietate sau depresie. În majoritatea cazurilor apar și probleme fizice, cum sunt durerile de cap, migrena severă, tulburările gastro-intestinale, iar organismul este mai expus infecțiilor, mai ales în sezonul gripei și al virozelor.

Sindromul burn-out afectează productivitatea la locul de muncă, relațiile în familie și calitatea vieții. Principala cauză a oboselii cronice este suprasolicitarea profesională, dar există și situații în care viața socială sau personală conduc la burnout.

Psihologul Nate Zinsser, coordonatorul unui program de prevenire a burn-out-lui, derulat la  Academia Militară din West Point, SUA, a publicat recent cartea ”The Confident Mind”, un ghid ”luptă” cu acest sindromul oboselii cronice.

 

Sindromul burn-out: organismul rămâne fără combustibil emoțional

Zinsser compară epuizarea emoțională a organismului uman cu un foc de tabără care rămâne fără lemne. Astfel, primul sfat pe care îl dă psihologul de la West Point celor care vor să evite burn-out-ul este că trebuie să facă economie de”combustibil”. Cum? Respectând programul de somn,   gestionând stările emoționale și procesele cognitive. Autocompătimirea nu ajută cu nimic, dimpotrivă, consumă energie mentală degeaba.

Emoțiile negative consumă cel mai mult din energia emoțională. Gelozia, invidia sau frica sunt cele mai puternice emoții negative și ar trebui reprimate, în timp ce gratitudinea, o emoție pozitivă, ar trebui stimulată. Cei care nu vor să lase furia sau invidia să le consume energia emoțională ar trebui să facă asocierile mentale cu amintiri plăcute în momentele în care simt că sunt copleșiți de emoții negative.

Micro-pauzele, extrem de utile în lupta cu oboseala cronică

Psihologul american recomandă, de asemenea, folosirea unor tehnici de relaxare. De exemplu, arată Zinsser în cartea sa, o tehnică verificată de zeci de ani de cadeții Academiei, constă în repetarea, în gând, a unor cuvinte simple, cum ar fi ”împăcare”, ”calm”, ”liniște”, sau a unor cuvinte cu importanță  personală ori religioasă, care oferă confort psihologic și reduc angajarea într-o dispută.  

Micro-pauzele sunt extrem de utile în timpul unor perioade mai lungi de efort susținut și de stres. Identificarea unor intervale de 2-10 minute în care este posibilă relaxarea totală, liniștindu-ne și golindu-ne mintea de orice gând, este mult mai valoroasă decât s-ar crede, arată Zinsser.

Psihologul american nu susține ignorarea propriilor sentimente, a frustrărilor sau nemulțumirilor, ci  recomandă să investim în emoțiile pozitive, să încercăm să ne antrenăm psihicul astfel încât să nu își epuizeze resursele în conflicte sterile, să încerce să vadă partea plină a paharului și să se relaxeze cât de mult se poate, în pauze sau în afara programului.

 

 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Ştiri Recomandate

Crossuri externe

pixel