Un nou studiu realizat de Universitatea Columbia a descoperit unul dintre secretele tinereții și poate cel mai important.

Studiul a folosit ceea ce se numește în mod obișnuit "ceasuri biologice" pentru a determina ritmul de îmbătrânire la participanții săi. Ceasurile biologice sunt concepute pentru a măsura cât de bătrâni sunt oamenii din punct de vedere biologic în comparație cu vârstele lor reale din punct de vedere cronologic.

"Studiul nostru a găsit dovezi că restricția calorică a încetinit ritmul de îmbătrânire la oameni. Descoperirile noastre sunt importante, deoarece oferă dovezi dintr-un studiu randomizat că încetinirea îmbătrânirii umane poate fi posibilă", a declarat autorul principal Calen Ryan, cercetător asociat la Robert N. Butler Columbia Aging Center din Columbia.

Când este mai bine să bei cafeaua. Înainte sau după ce te-ai spălat pe dinți. Cum îți afectează acest obicei întreaga dantură

Ce se întâmplă când îmbătrânim. La ce trebuie să ne așteptăm. Cum se schimbă întregul organism

Adolescenții, față în față cu pericolul dependenței de pornografie

Astfel, potrivit studiului, persoanele cu o greutate normală ar putea să își prelungească durata de viață prin restricționarea caloriilor, potrivit unui nou studiu care a încercat să măsoare ritmul de îmbătrânire la persoanele cărora li s-a cerut să își reducă aportul caloric cu 25% pe parcursul a doi ani.

"Știm de aproape 100 de ani că restricția calorică poate prelungi durata de viață sănătoasă la o varietate de animale de laborator", a declarat autorul principal Daniel Belsky, profesor asociat de epidemiologie la Școala de Sănătate Publică Mailman a Universității Columbia.

"Ea face acest lucru prin schimbarea biologiei în moduri compatibile cu o încetinire a procesului de îmbătrânire, deși mecanismele specifice ale modului în care se produce acest lucru sunt încă în curs de investigare. Am decis să ne adâncim până la nivelul celular la oameni pentru a vedea dacă același lucru este adevărat", a spus Belsky, care studiază longevitatea.

Cu toate acestea, cercetătorul în domeniul longevității Dr. Peter Attia a respins rezultatele studiului ca fiind "zgomot".

"Pur și simplu nu văd nicio dovadă că vreunul dintre ceasurile biologice are sens", a declarat Attia, care nu a fost implicat în studiu, prin e-mail. El găzduiește "The Drive", un podcast dedicat explicării și aplicării cercetărilor privind longevitatea în viața de zi cu zi, potrivit CNN.

"Singura validare care contează - care, din câte știu eu, nu a fost făcută, dar sperăm că va fi făcută - este să vedem dacă "vârsta biologică" poate prezice viața viitoare mai bine decât vârsta cronologică", a spus el.

Predictorii vârstei biologice sunt controversați, a declarat cercetătorul în domeniul restricției calorice Pankaj Kapahi, profesor la Buck Institute for Research on Aging din Novato, California.

"În cel mai bun caz, ei îți spun ceva despre un aspect foarte mic al îmbătrânirii", a spus Kapahi, care nu a fost implicat în studiu. "De exemplu, forța de prindere este, de asemenea, un predictor al vârstei biologice, cât de activ ești este un predictor și cu toții cunoaștem oameni care se prăbușesc fizic, dar care sunt toți acolo din punct de vedere cognitiv, așa că trebuie să testezi și îmbătrânirea cognitivă. Unii cercetători încearcă să o rezume cu teste de îmbătrânire biologică. Aceasta este o problemă mult mai complexă și cred că este o exagerare să spunem că testele prezic cu adevărat vârsta biologică".

VEZI ȘI: Adenovirus, noul virus care umple spitalele. Ce este, cum se transmite și cât REZISTĂ în corp. Primele SEMNE că ai Adenovirus

Studiul CALERIE

Decenii de cercetări pe animale au arătat că restricția calorică produce beneficii pentru sănătate, încetinind chiar și ritmul de îmbătrânire. Ar fi același lucru valabil și în cazul oamenilor?

Un studiu realizat în anii 1950 a cerut oamenilor să reducă 50% din calorii, ceea ce a dus la malnutriție sau la o lipsă de micronutrienți cheie la participanți. Cercetările ulterioare s-au concentrat adesea pe reducerea caloriilor la persoanele al căror indice de masă corporală ar fi considerat obez din punct de vedere medical.

Primul studiu clinic de restricție calorică la persoanele cu o greutate normală (un IMC de aproximativ 20-25) a început în 2007. Acesta a fost numit CALERIE, sau Evaluarea cuprinzătoare a efectelor pe termen lung ale reducerii aportului de energie (Comprehensive Assessment of Long-Term Effects of Reducing Intake of Energy).

Din cauza malnutriției constatate în studiul anterior care a redus drastic caloriile, CALERIE a cerut unui număr de 143 de adulți cu vârste cuprinse între 21 și 50 de ani să reducă 25% din caloriile pe care le consumau în mod obișnuit timp de doi ani. Un alt grup de 75 de persoane și-au menținut dieta normală, servind drept grup de control.

În timpul studiului, au fost efectuate tot felul de teste la intervale de șase luni pentru a colecta informații despre pierderea în greutate, modificarea ratei metabolice în repaus, impactul asupra funcției cognitive și a markerilor de inflamație, sănătate cardiovasculară și sensibilitate la insulină.

Rezultatele studiului CALERIE, publicate în 2015, au arătat că, în medie, persoanele din grupul cu restricții au reușit să reducă 14% din calorii, adică aproximativ jumătate din obiectivul de 25%. Cu toate acestea, această cantitate le-a redus masa de grăsime cu aproximativ 10% și le-a scăzut factorii de risc cardiometabolic, fără efecte negative asupra calității vieții, au declarat cercetătorii. De asemenea, s-au înregistrat reduceri ale factorului de necroză tumorală alfa, o proteină care favorizează rezistența la insulină și diabetul de tip 2 indus de obezitate.

O serie de alte studii au folosit probe de sânge și alte date colectate de la participanții la CALERIE pentru a explora alte moduri în care o restricție calorică modestă ar putea fi benefică pentru organism. De exemplu, cercetătorii de la Universitatea Yale au descoperit că restricționarea caloriilor a crescut sănătatea timusului, un organ care produce celulele T ale sistemului imunitar - unul dintre principalii războinici ai organismului împotriva invadatorilor.

"Factori determinanți ai procesului de îmbătrânire"

Noul studiu, publicat joi în revista Nature Aging, a cules secvențe de ADN din celulele albe din sânge prelevate la intervale de 12 luni de la participanții la CALERIE. Echipa lui Belsky a analizat apoi semnele de metilare - semne ale modificărilor epigenetice - de pe ADN, căutând simptome de îmbătrânire.

Epigenele sunt proteine și substanțe chimice care se află ca niște pistrui pe fiecare genă, așteptând să spună genei "ce să facă, unde să facă și când să facă", potrivit Institutului Național de Cercetare a Genomului Uman.

"Din ce în ce mai mult, modificările epigenomului celulelor noastre, sistemele care controlează ce gene din genom sunt activate și dezactivate, sunt recunoscute ca factori determinanți ai procesului de îmbătrânire", a declarat expertul în domeniul anti-îmbătrânire David Sinclair, profesor de genetică în cadrul Institutului Blavatnik de la Școala Medicală Harvard și codirector al Centrului Paul F. Glenn pentru cercetarea biologiei îmbătrânirii.

"Ceasurile care măsoară aceste schimbări se dovedesc a fi indicatori ai sănătății viitoare și ce intervenții ar putea încetini și chiar inversa procesul de îmbătrânire", a declarat Sinclair, care nu a fost implicat în studiu.

În noul studiu, cercetătorii au folosit două ceasuri epigenetice - PhenoAge și GrimAge - și un nou instrument pe care Belsky l-a inventat recent împreună cu Universitatea Duke. Acest al treilea bio-orbitor, numit DunedinPACE, încearcă să determine ritmul de îmbătrânire pornind de la un singur test de sânge, a spus Belsky.

Funcționează restricția calorică?

Lăsând la o parte dezbaterea privind modul în care se măsoară îmbătrânirea mai lentă, există un rol pentru restricția calorică în prelungirea vieții, în special la persoanele "supraalimentate", a spus Attia.

"Nu vreau ca un cititor să creadă că această intervenție (restricția calorică) nu are nicio valoare, ci doar că (studiul) nu "dovedește" o reducere a ritmului de îmbătrânire", a declarat el într-un e-mail.

Mâncatul restricționat în timp și restricția alimentară a anumitor alimente sunt două modalități suplimentare de a reduce "supraalimentația", care, în opinia lui Attia, este cel mai mare motor al rezistenței la insulină, al diabetului de tip 2 și al altor boli cronice.

"Nu am cunoștință de nicio dovadă că o "strategie" sau metodă este superioară. Cea mai bună este cea care funcționează pentru o persoană, dar restricția calorică funcționează cu siguranță pentru unii și, prin urmare, este în mod clar benefică", a declarat Attia. "Toate aceste intervenții vor duce la o viață mai lungă și mai bună, dar aceste ceasuri de îmbătrânire ne spun mai puțin de zero despre acest proces".

Există și multe alte modalități de a frâna îmbătrânirea, a spus Kapahi.

"Încercăm să aflăm mai multe despre îmbătrânire și o facem, dar restricția calorică este doar o intervenție. Probabil că trebuie să faceți asta în combinație cu exerciții fizice, cu un somn bun, cu o atitudine pozitivă și o sănătate mintală bună. Toate aceste lucruri combinate vor juca probabil un rol mult mai mare în încetinirea îmbătrânirii", a spus el.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.