Făina de secară este utilizată pentru coacerea pâinii de secară și este bogată în bacterii cu acid lactic. Pe lângă fermentarea aluatului, aceste bacterii modifică și compuși bioactivi găsiți în secară. Ele produc aminoacizi cu lanț ramificat și peptide mici care conțin aminoacizi, despre care se știe că au un impact bun asupra metabolismului insulinei, printre altele.

Organismul o „recunoaște" pentru că are substanțe similare

Mulți dintre compușii care se găsesc în secară sunt prelucrați de bacteriile intestinale înainte de a fi absorbiți în organism. Studiul cercetătorilor de la Universitatea din Finlanda de Est, publicat în jurnalul Microbiome, a constatat că microbii intestinali și microbii găsiți în aluat produc compuși care sunt parțial identici. Cu toate acestea, microbii intestinali produc, de asemenea, derivați de trimetilglicină, cunoscută și sub denumirea de betaină, conținută în secară.

Un studiu anterior realizat de același grup de cercetare a arătat că cel puțin unul dintre acești derivați reduce nevoia de oxigen în celulele musculare ale inimii, ceea ce poate proteja inima de ischemie sau poate chiar îmbunătăți performanța acesteia. Rezultatele pot explica unele dintre beneficiile pentru sănătate pe care le are secara, inclusiv niveluri mai bune de zahăr din sânge și un risc mai mic de boli cardiovasculare.

Studiul a utilizat metabolomica pe post de metodă principală pentru a realiza o analiză extinsă a metaboliților găsiți în alimente și în corpul uman. Efectele microbilor intestinului au fost studiate la șoareci și într-un model gastrointestinal in vitro, imitând funcția intestinului uman. Folosind aceste două modele, cercetătorii au fost capabili să elimine diferențele care apar în mod natural în microbiomul intestinal între diferiți indivizi, făcând mai ușor detectabili metaboliții originari din secară.

Consumul de secară are o istorie veche în spate, primele informații arătând că ea ar proveni dintr-o zonă care este situată în prezent în estul Turciei, de unde s-a răspândit în bucătăriile din întreaga lume. În Finlanda, de exemplu, secara a fost consumată de mii de ani și a fost recent selectată ca unul dintre alimentele din planul național de alimentație.

Ce face în organism

Deși beneficiile pentru sănătate pe care le are secara sunt cunoscute de multă vreme, mecanismele de bază prin care apar aceste beneficii sunt încă slab înțelese. De exemplu, așa-numitul „factor de secară" se referă la răspunsul mai mic al insulinei cauzat de secară decât, de exemplu, cel dat de pâinea cu făină de grâu. Consumul de secară face ca nivelul zahărului din sânge să scadă mai lent, ceea ce duce la efecte benefice asupra sănătății - dintr-un motiv care rămâne încă necunoscut.

Un factor semnificativ îl constituie compușii săi bioactivi sau fitochimicii, care servesc ca antioxidanți. În plus, microbii intestinali par să joace un rol important în transformarea acestor compuși într-un format care poate fi absorbit cu ușurință de organism, ceea ce face posibil ca antioxidanții în cauză să aibă un efect mai mare.

„Rolul major jucat de microbii intestinali în sănătatea umană a devenit din ce în ce mai evident în ultimele decenii și de aceea trebuie să aveți grijă foarte bine de acești microbii intestinali. Este o idee bună să evitați antibioticele inutile și să „hrăniți" microbii intestinali cu mâncare de bună calitate - cum ar fi secara", notează cercetătorul Ville Koistinen de la Universitatea din Finlanda de Est.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.