Într-un nou studiu, cercetătorii de la Universitatea Yale au descoperit că virusul respirator comun declanșează activitatea genelor stimulate de interferon, molecule cu răspuns timpuriu din sistemul imunitar, care pot opri replicarea virusului SARS-CoV-2 în țesuturile căilor respiratorii infectate cu rece.

Declanșarea acestei apărări la începutul cursului infecției cu COVID-19 promite să prevină sau să trateze infecția, a spus Ellen Foxman, profesor asistent de medicină de laborator și imunobiologie la Școala de Medicină din Yale și autor principal al studiului. O modalitate de a face acest lucru este tratarea pacienților cu interferon, o proteină a sistemului imunitar care este disponibilă și ca medicament.

„Dar totul depinde de momentul administrării", a spus Foxman.

Rezultatele au fost publicate pe 15 iunie în Journal of Experimental Medicine (link direct studiu)

Lucrările anterioare au arătat că în etapele ulterioare ale COVID-19, nivelurile ridicate de interferon se corelează cu o boală mai gravă și pot alimenta răspunsurile imune hiperactive. Dar studii genetice recente arată că genele stimulate de interferon pot fi, de asemenea, o protecție în cazurile de infecție COVID-19.

Laboratorul Foxman a dorit să studieze acest sistem de apărare la începutul cursului infecției cu COVID-19.

Întrucât studiile anterioare efectuate de laboratorul Foxman au arătat că virusurile de răceală obișnuită pot proteja împotriva gripei, cercetătorii au decis să studieze dacă rinovirusurile ar avea același impact benefic împotriva virusului care dă boala COVID-19. Pentru studiu, echipa sa a infectat țesutul de căi respiratorii umane cultivat în laborator cu SARS-CoV-2 și a constatat că, în primele trei zile, încărcătura virală din țesut s-a dublat aproximativ la fiecare șase ore. Cu toate acestea, replicarea coronavirusului care produce COVID-19 a fost complet oprită în țesuturile care fuseseră expuse la rinovirus. Dacă apărarea antivirală ar fi blocată, SARS-CoV-2 s-ar putea replica în țesutul căilor respiratorii expus anterior la rinovirus.

Aceleași mijloace de apărare au încetinit infecția cu SARS-CoV-2 chiar și fără rinovirus, dar numai dacă doza infecțioasă a fost scăzută, sugerând că încărcătura virală la momentul expunerii face diferența dacă organismul poate combate eficient infecția.

Cercetătorii au studiat, de asemenea, probe de tampon nazal de la pacienți diagnosticați aproape de începutul infecției. Ei au găsit dovezi ale creșterii rapide a SARS-CoV-2 în primele câteva zile de infecție, urmată de activarea apărării corpului. Conform descoperirilor lor, virusul s-a înmulțit de obicei rapid în primele câteva zile de infecție, înainte de apărarea gazdei, dublându-se aproximativ la fiecare șase ore, așa cum se vede în laborator; la unii pacienți virusul s-a multiplicat și mai repede.

„Se pare că există un punct viral la începutul COVID-19, în timpul căruia virusul se reproduce exponențial înainte de a fi declanșat un răspuns puternic de apărare”, a spus Foxman.

Tratamentul cu interferon este promițător, dar ar putea fi dificil, a spus cercetătoarea, pentru că ar fi cel mai eficient în zilele de imediat de după infecție, când mulți oameni nu prezintă simptome. În teorie, tratamentul cu interferon ar putea fi utilizat profilactic la persoanele cu risc crescut care au fost în contact strâns cu alții diagnosticați cu COVID-19. Încercările de tratament cu interferon în COVID-19 sunt în curs de desfășurare și arată, până acum, un posibil beneficiu la începutul infecției, dar nu și atunci când este administrat mai târziu.

Aceste descoperiri pot ajuta la explicarea motivului pentru care, în perioadele din an când răcelile sunt frecvente, ratele infecțiilor cu alte virusuri, cum ar fi gripa, tind să fie mai mici, a spus Foxman. Există îngrijorări că, pe măsură ce măsurile de distanțare socială se relaxează, virusurile comune de răceală și gripă - care au fost inactive în ultimul an - vor reveni cu o forță mai mare. Interferența dintre virușii respiratorii ar putea fi un factor atenuant, creând o „limită superioară” a gradului în care virușii respiratori co-circulă, a mai arătat cercetătoarea.

„Există interacțiuni ascunse între viruși pe care nu prea le înțelegem, iar aceste descoperiri reprezintă o piesă a puzzle-ului pe care tocmai îl analizăm acum”, a conchis Foxman.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.