Cel care poate scăpa de această artificială formă de a se exprima verbal - un strigăt sau ţipat către altcineva - are enorme posibilități pe scara evoluției, susține psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii. El arată că, de mici, suntem „hrăniți" cu momente în care alții țipă în jurul nostru și că ajungem să credem că acest mod de relaționare poate rezolva orice situație.
„A țipa sau a urla este o neatenție la propriul sine, este o manifestare aruncată în jur din dorință de control. Tăcerea este adevăratul scop pentru cel care strigă, liniștea completează momentul și duce sau vine din înțelegere și auto-observare. Exprimarea strigătului, când nu ești în pădure, pe lângă faptul că produce zgomote perturbante, furnizează anumite vibrații pe care cei mai emoționali le absorb instantaneu. A scăpa de ţipăt este în primul rând o dorință de dezvățare a acestui mecanism. A învăța să-ți asculți vocea, a fost o virtute pentru preoți în biserică, pentru yoghini în ashram și pentru călugări în peșterile sau mănăstirile de meditație", explică Pleşea.

Ascultarea propriei voci, primul pas spre vindecare

Totodată, psihologul consideră că ascultarea propriei voci este primul pas pentru auto-observație, iar cel care nu o stăpânește are incapacitatea de se opri din țipat. După aceea, vorbitul din inimă este al doilea pas pe care -l poate însuși virtuosul pe calea spre tăcere.

„Cel ce dorește această virtute poate obține vorbitul din inimă prin exercițiu constant (...). Țipatul ori strigatul au o compoziție joasă de energie. Vibrațional și ștințific, nivelul celular al acelui moment scade, aducând cu el dispoziții fizice nefaste ale emițătorului și receptorului. Cel ce a tăcut măcar o zi în viața lui, sub diferite circumstanțe, are în desagă unealta cu care poate opri strigătul. Un simplu exercițiu, pe care oricine îl poate face, este acela de a tăcea 2 ore în fiecare săptămână. De a evita vorbirea virtuală, reală și orice alt mijloc tehnologic. După cele 2 ore va descoperi că-și aude vocea sau că și-o poate controla sau decide cuvintele", declară psihologul Alexandru Pleşea.

De la oamenii care nu urlă ai ce învăța

Semnele pe care le putem vedea la cei ce nu urlă sunt ușor de observat, iar cu aceștia merită să trăiești, să faci afaceri, să înveți de la ei:

- Își mențin echilibrul vocii când ceilalți din jur sunt tensionați,

- Își pot determina calitatea vocii în funcție de context,

- Nu se grăbesc în vorbire,

- Nu jignesc sau manifestă cuvinte triviale,

- Își accentuează sau repetă cuvintele de rezolvare sau pozitive.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.